Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la integrarea în NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna.

„Secretarul general al Alianţei (Jens Stoltenberg, n.red.) se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna. „Turcia este un membru important al Alianţei Atlantice”, a precizat şefa diplomaţiei franceze. „Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”.

În ciuda discuţiilor de lunea trecută, la Bruxelles, între Turcia, Suedia şi Finlanda, o deblocare rapidă a candidaturilor celor două ţări la NATO se anunţă complicată în apropierea unui summit al Alianței, între 28 şi 30 iunie, la Madrid.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat, după o discuţie telefonică cu prim-ministrul suedez Magdalena Andersson, că nu s-a înregistrat niciun progres în ce priveşte voinţa Suediei de a adera la NATO.

„Suedia trebuie să ia măsuri ce privesc subiecte atât de importante precum lupta împotriva terorismului”, a spus Erdogan, chemând la „acţiuni concrete” care să răspundă cerinţelor Ankarei, a indicat preşedinţia turcă.

În contextul invaziei ruse în Ucraina, Suedia şi Finlanda au cerut să adere la NATO, dar se lovesc de opoziţia Turciei.

Aceasta acuză mai ales Suedia că adăposteşte militanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat de Ankara organizaţie „teroristă”. Suedia a fost una din primele ţări care au clasificat PKK drept „organizaţie teroristă” încă din anii 1980. Însă, la fel ca multe alte state occidentale, şi-a exprimat sprijinul pentru miliţiile YPG, aliate ale PKK în Siria, care au luptat contra jihadiştilor din Statul Islamic mai ales alături de SUA.

#NATO #Suedia #turcia

Directorul Penitenciarului Pruncul, Eduard Timofei, reținut în iulie într-un dosar în care este cercetat pentru infracțiuni de corupție, viol și hărțuire sexuală, a fost eliberat din izolator și plasat în arest la domiciliu. Măsura a fost dispusă de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, începând cu 6 septembrie, scrie IPN.

Procuratura Anticorupție a precizat pentru IPN că instanța a admis parțial demersul procurorului și a dispus aplicarea măsurii preventive sub formă de arest la domiciliu. Acuzatorii de stat au contestat încheierea cu recurs la Curtea de Apel Centru.

Eduard Timofei a fost reținut pe 8 iulie de Procuratura Anticorupție, iar ulterior instanța a dispus plasarea sa în arest preventiv. Oamenii legii nu au oferit până acum detalii despre faptele imputate directorului penitenciarului.

Apărarea lui Timofei a declarat anterior că acuzația de corupție se referă la un presupus act comis în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate și afirmă că nu există probe care să confirme fapta imputată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că directorul Penitenciarului nr.9 – Pruncul, a fost reținut pe 8 iulie și plasat la 9 iulie în arest preventiv pentru 30 de zile. Eduard Timofei, este învinuit de corupție, viol și hărțuire.