O rachetă rusească a lovit, luni după-amiază, un centru comercial din orașul Kremenciuk în regiunea Poltava a Ucrainei. Imagini de la fața locului arată clădirea în flăcări și oamenii fugind disperați din calea focului.

Actualizare. Conform celor mai noi informații, 10 oameni au fost uciși iar cel puțin 40 au fost răniți după atacul rușilor împotriva centrului comercial. Informațiile au fost oferite de guvernatorul regiunii Poltava, Dmitro Lunin.

Este de așteptat, însă, ca numărul deceselor și răniților să crească, în condițiile în care informații noi apar de la oră la oră.

Conform primelor informații, mai mulți civili au fost răniți și uciși de atacul rușilor. Kiril Timoșenko, șeful operațiunii de salvare, spune, conform datelor preliminare, că doi oameni au murit și 20 au fost răniți. 115 pompieri și peste 20 de mașini cu apă au intervenit la fața locului.

Conform președintelui Zelenski, aproximativ 1000 de oameni se aflau în mall la momentul în care acesta a fost lovit de rachetă.

„Centrul comercial nu reprezenta niciun pericol pentru armata rusă și nu avea nicio însemnătate strategică pentru invadatori”, a spus președintele ucrainean pe Telegram.

Primarul orașului lovit de rachetă, Vitali Melețki a spus, într-o postare pe Facebook, că atacul cu rachetă s-a petrecut într-o zonă foarte aglomerată.

Oficialul a spus că s-a aflat la fața locului, dar că nu știe câți oameni au fost răniți sau uciși.

Oficial ucrainean: „Rusia a comis o nouă crimă de război”

Prin atacul său de la mall-ul din Kremenciuk, Rusia a comis o nouă crimă de război, a spus șeful regiunii Poltava, din care face parte orașul. Dmitro Lunin a scris pe Telegram că încă nu este complet clar numărul morților și răniților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cu rachetă #Kremenciuk #mall #morți #raniti #razboi #Rusia #Ucraina #victime

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.