Noua strategie de securitate a Republicii Moldova are la bază realitățile geopolitice și capacitățile economice de care dispune țara. O spune președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Potrivit acestuia, documentul va fi gata în câteva luni, iar un element aparte al securității naționale îl constituie securitatea cibernetică. Lilian Carp califică acest domeniu drept extrem de important în contextul în care deja au existat atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale.

Noua strategie de securitate a Republicii Moldova va fi gata în toamna și va conține măsurile de apărare și bugetul necesar implementării lor. Securitatea cibernetică, cea energetică, economică și pregătirea militarilor devine o prioritate pentru autorități, potrivit ipn.md.

„Astăzi Republica Moldova are nevoie ca niciodată să poată rezista unui atac cibernetic. În ultimul timp am avut câteva tentative de atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale, dar să nu uităm și de sistemul bancar care poate fi atacat. Republica Moldova are nevoie să-și consolideze acest domeniu de securitate. Totodată, avem nevoie de instruirea și creșterea capacităților personalului pe care-l avem. Noi avem parte acum de exerciții, training-uri pentru militari, dar ele nu sunt atât de consistente. Multe vor depinde de noua strategie de securitate pe care o vom elabora, sperăm că în toamnă vom avea primele viziuni asupra noii strategii de securitate. Ea trebuie să depindă de realitățile geopolitice, de capacitățile de intervenție și de capacitățile economice pentru a putea implementa această nouă strategie”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Și experții militari spun că, în contextul războiului din Ucraina, statutul de neutralitatea al Republicii Moldova, prevăzut în Constituție, nu poate fi considerat un scut de protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit specialiștilor, Republica Moldova trebuie să beneficieze de ajutorul partenerilor externi pentru a-și întări capacitățile de apărare și pentru a consolida reziliența instituțiilor statului.

„Agresiunea brutală a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei a redus substanțial nivelul de securitate, a pus în pericol state NATO cum ar fi România, Polonia sau țările baltice. Și cu atât mai mult, pune în pericol state cu neutralitate nesustenabilă și problematică așa cum este Republica Moldova. Neutralitatea nu este în cazul nostru un mijloc de asigurare a securității. Suntem vulnerabili și așa cum au menționat și factori de decizie ai Republicii Moldova, nu dispunem de nicio umbrelă de securitate. Interesul NATO este de a menține siguranța la hotarele NATO. În acest sens sub binevenite ajutoarele declarate pentru Republica Moldova”, a spus directorul Școlii Doctorale „Științe militare și de securitate”, Marin Butuc.

La rectificarea bugetului de stat pentru anul 2022, bugetul destinat apărării naționale a fost majorat cu 128 de milioane de lei. Potrivit ministrului apărării, Armata Națională este creată dintr-un efectiv militar de 6500 de persoane și 2000 de persoane civile.

#atac cibernetic #Lilian Carp #pregătire militari #securitate nationala

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.