Noua strategie de securitate a Republicii Moldova are la bază realitățile geopolitice și capacitățile economice de care dispune țara. O spune președintele Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Potrivit acestuia, documentul va fi gata în câteva luni, iar un element aparte al securității naționale îl constituie securitatea cibernetică. Lilian Carp califică acest domeniu drept extrem de important în contextul în care deja au existat atacuri cibernetice asupra site-urilor guvernamentale.

Noua strategie de securitate a Republicii Moldova va fi gata în toamna și va conține măsurile de apărare și bugetul necesar implementării lor. Securitatea cibernetică, cea energetică, economică și pregătirea militarilor devine o prioritate pentru autorități, potrivit ipn.md.

„Astăzi Republica Moldova are nevoie ca niciodată să poată rezista unui atac cibernetic. În ultimul timp am avut câteva tentative de atacuri cibernetice asupra unor site-uri guvernamentale, dar să nu uităm și de sistemul bancar care poate fi atacat. Republica Moldova are nevoie să-și consolideze acest domeniu de securitate. Totodată, avem nevoie de instruirea și creșterea capacităților personalului pe care-l avem. Noi avem parte acum de exerciții, training-uri pentru militari, dar ele nu sunt atât de consistente. Multe vor depinde de noua strategie de securitate pe care o vom elabora, sperăm că în toamnă vom avea primele viziuni asupra noii strategii de securitate. Ea trebuie să depindă de realitățile geopolitice, de capacitățile de intervenție și de capacitățile economice pentru a putea implementa această nouă strategie”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Și experții militari spun că, în contextul războiului din Ucraina, statutul de neutralitatea al Republicii Moldova, prevăzut în Constituție, nu poate fi considerat un scut de protecție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit specialiștilor, Republica Moldova trebuie să beneficieze de ajutorul partenerilor externi pentru a-și întări capacitățile de apărare și pentru a consolida reziliența instituțiilor statului.

„Agresiunea brutală a Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei a redus substanțial nivelul de securitate, a pus în pericol state NATO cum ar fi România, Polonia sau țările baltice. Și cu atât mai mult, pune în pericol state cu neutralitate nesustenabilă și problematică așa cum este Republica Moldova. Neutralitatea nu este în cazul nostru un mijloc de asigurare a securității. Suntem vulnerabili și așa cum au menționat și factori de decizie ai Republicii Moldova, nu dispunem de nicio umbrelă de securitate. Interesul NATO este de a menține siguranța la hotarele NATO. În acest sens sub binevenite ajutoarele declarate pentru Republica Moldova”, a spus directorul Școlii Doctorale „Științe militare și de securitate”, Marin Butuc.

La rectificarea bugetului de stat pentru anul 2022, bugetul destinat apărării naționale a fost majorat cu 128 de milioane de lei. Potrivit ministrului apărării, Armata Națională este creată dintr-un efectiv militar de 6500 de persoane și 2000 de persoane civile.

#atac cibernetic #Lilian Carp #pregătire militari #securitate nationala

Gardienii Revoluţiei din Iran au anunţat, miercuri, 26 august, că au fost încheiate cu Oman „anumite acorduri” privind gestionarea Strâmtorii Ormuz, care prevăd în special o împărţire a veniturilor legate de navigaţia prin acest pasaj maritim, relatează Digi24.

„În cursul negocierilor cu Omanul, anumite acorduri au fost încheiate privind partea fiecărei ţări în apele strâmtorii şi partea Iranului şi Omanului în venituri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluţiei, Hossein Mohebi.

El a acuzat SUA că „obstrucţionează lucrările” vizând finalizarea unui acord. Marţi, la Teheran, potrivit unui comunicat comun, miniştrii afacerilor externe din Oman şi Iran au discutat despre un acord-cadru care stabileşte un „culoar temporar” de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz şi prevede o operaţiune de deminare.

Potrivit comunicatului, negocierile continuă pentru a stabili un culoar „permanent şi a defini viitoarea gestiune a strâmtorii”, precum şi un mecanism de „furnizare a serviciilor de navigaţie şi securitate necesare”.

Strâmtoarea strategică Ormuz, prin care tranzita înainte de război o cincime din volumul mondial de hidrocarburi, este blocată de Teheran de la începutul războiului declanşat pe 28 februarie de loviturile israeliano-americane asupra Iranului.

SUA au instituit pe de altă parte o blocadă a porturilor iraniene.

Iranul discută de mai multe săptămâni cu Omanul, afirmând că strâmtoarea va rămâne închisă atâta timp cât Washingtonul nu-şi va îndeplini angajamentele prevăzute de protocolul de acord încheiat la jumătatea lui iunie, care stipulează în special ridicarea blocadei americane şi sancţiuni economice împotriva Teheranului.