Volodimir Zelenski și-a exprimat, vineri, speranţa că Uniunea Europeană va permite aderarea rapidă a Ucrainei, apreciind că procesul de integrare europeană „nu trebuie să dureze ani sau decenii”, relatează BBC.

„Trebuie să parcurgem această cale rapid”, a spus președintele ucrainean, adăugând că atacul asupra Odesei a întărit urgența de aderare a Ucrainei la UE.

„Nu vrem ca diminețile ucrainenilor să înceapă la fel de tragic ca astăzi, cu bombardamentele rusești precum cele din regiunea Odesa, cu multe victime. Ne dorim ca diminețile ucrainenilor să fie liniștite, la fel cum sunt cele din alte capitale europene, acum, în secolul al XXI-lea. Îi îndemn pe toți cei care dețin funcții guvernamentale să-și privească datoria și munca pentru aderarea la Uniunea Europeană ca pe o luptă de primă linie pentru statul nostru, pentru Ucraina, pentru voi și pentru mine. A durat 115 zile pentru a ajunge la statutul de candidat, iar drumul nostru către aderare nu ar trebui să dureze ani sau decenii. Trebuie să parcurgem rapid această cale, în măsura în care ţine de noi. Trebuie să ne îndeplinim partea noastră de sarcini pentru a le permite prietenilor noştri din Uniunea Europeană să adopte rapid o nouă decizie istorică pentru noi, în mod consolidat”, a spus Volodimir Zelenski într-un discurs rostit în faţa membrilor Parlamentului ucrainean.

„Uniunea Europeană va fi alături de Ucraina la fiecare pas” a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața parlamentului ucrainean. Aceasta a spus că Ucraina are un drum lung de parcurs până va deveni membră a UE, dar până atunci va beneficia de tot sprijinul Europei.

„Astăzi, am venit aici cu un mesaj foarte simplu: Este un drum lung, dar Europa va fi alături de voi la fiecare pas, atât timp cât este nevoie, din aceste zile negre de război și până în momentul în care veți trece pragul ușii care duce la Uniunea noastră Europeană”, a spus Ursula von de Leyen.

Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene (UE) au acordat Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţări candidate la aderarea la clubul comunitar, după ce Comisia Europeană (CE) a făcut o recomandare în acest sens.

Liderii celor 27 au făcut, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, primul pas spre aderarea celor două ţări, un proces care poate fi reversibil dacă acestea nu se vor conforma reformelor cerute de CE în ceea ce priveşte independenţa justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate sau aplicarea legii care limitează puterea oligarhilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #ANI #decenii #Uniunea Europeana #VolodimirZelenski

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.