Cascada Bigăr s-ar fi născut dintr-o frumoasă și imposibilă poveste de dragoste

Povestea își are miezul Văii Almăjului, acolo unde locuia o familie de țărani ce nu putea avea copii, în pofida faptului că și-i doreau cu toată ardoarea.

Conform legendei ce s-a transmis din gură în gură, femeii i s-ar fi arătat, într-o seară, o vrăjitoare care i-ar fi spus că, pentru a avea un copil, va trebui să bea apă din cascada dintre lumi, de sub stâncă. Firește, vestea bună nu era pe deplin bună, având și o „contraindicație”: vrăjitoarea i-a subliniat femeii că, în cazul în care copilul va fi fată, va trebui ca ea să nu se îndrăgostească niciodată, atunci când va crește. În caz contrar, va muri.

În mod evident, femeia a băut apa din izvorul de sub stâncă, iar la scurt timp a rămas însărcinată întocmai cu o fată.

Când a crescut, fata s-a îndrăgostit de un băiat frumos, pe nume Bigăr, în ciuda evertismentelor părinților ei. Încercând s-o salveze de la moarte, tatăl fetei a închis-o într-o grotă, aflată deasupra izvorului ce se bănuia a fi dintre lumi.

Auzind strigătele de disperare, vrăjitoarea a transformat pletele fetei în cascadă, copila devenind una cu natura.

Băiatul, fiind la fel de îndrăgostit, s-a aruncat în apele cascadei, în dorința de se reuni cu iubita lui. Se spune că cei doi trăiesc acum fericiți în lumea de dincolo, singurul loc unde le este permis să fie împreună.

Auzind legenda, mulți îndrăgostiți vin la această cascadă pentru a bea apă, astfel să-și jure, prin intermediul acestui gest, iubire eternă.

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.