Pandemia a răpit mii de vieți, iar mulți pacienți puteau fi salvați dacă erau suficiente medicamente, dacă se adresau la timp la medic sau dacă erau internați la momentul potrivit. Este și cazul Elenei Bălan, care s-a stins din viață după ce a petrecut cinci zile acasă cu febră, apoi a fost internată și transferată în reanimare, potrivit unei investigații Rise Moldova. După moartea ei, rudele au obținute extrasele medicale și au aflat că tratamentul aplicat era greșit.

Pneumonia și febra Elenei din prima zi de internare erau semne că a început furtuna citocinică. Celulele imune declanșate într-un număr mai mare pentru a lupta cu virusul atacau propriile organe, iar starea Elenei s-a agravat brusc. Mai mult, medicii au scris în fișa medicală că nu aveau teste corespunzătoare, care să măsoare nivelul de coagulare a sângelui.

Medicul Viorica Țugulschi, care s-a ocupat de la începutul pandemiei de tratamentul bolnavilor de COVID-19, a examinat documentele pe care familia le-a prezentat jurnaliștilor de la Rise și a ajuns la concluzia că doctorii din Edineț au încălcat protocoale, nu au administrat medicamentele necesare și nu au făcut examinările de rigoare, inclusiv cardiograme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a manifestat primele simptome la început de octombrie, pe 8 octombrie rudele au făcut rost de Remdesivir și Tocilizumab. Țugulschi, însă, spune că potrivit protocoalele aceste medicamente dăunează dacă sunt administrate la mai mult de o săptămână de boală.

În ultima ei zi din viață, femeia a fost vizitată de fiică. Ea a hrănit-o și a îngrijit-o. Mai târziu, Elena avea să își sune rudele și să le spună „Eu îs gata”. A urmat intubarea, iar dimineața femeia a suferit stop cardiac.

Familia acuză malpraxis și a depus cerere la Poliție, însă dosarul a rămas „în aer”. Rudele sunt gata să caute dreptatea în instanță, cât autoritățile din domeniul sănătății dau din umeri.

Problema, însă, nu este doar a apropiaților Elenei. Spitalul din Edineț a fost vizat de controale după informații despre faptul că pacienții trebuie să cumpere medicamentele lipsă. În cazul Elenei, Centrul Național de Asigurări în Medicină a stabilit că spitalul trebuie să îi returneze familiei 10.000 de lei cheltuiți pe medicamente. CNAM a examinat cazul și a stabilit că la instituția medicală au fost 24 de cazuri când diagnosticul principal a fost incorect. De exemplu, în loc de alte pneumonii virale, a fost stabilită insuficiență respiratorie acută, fapt care înseamnă că tratamentul de 375.000 de lei a costat cu aproximativ 128.000 mai puțin.

Deși situații similare au avut loc frecvent, puțini dintre pacienți s-au adresat la CNAM pentru restituirea banilor. În doi ani de pandemie au fost înregistrate 17 petiții, iar sumele cheltuite, cumulat, constituie circa 40.000 de lei. Între timp, mai multe spitale raionale au lipsă de echipamente și medicamente, fiind nevoite să împrumute unul de la altul., iar sistemele informaționale sunt precare și nu permit verificări eficiente.

#anti-COVID-19 #CNAM #COVID-19 #lipsa medicamentelor #pandemie #spital

Un student român de doar 20 de ani a obținut un grant european de 60.000 de euro pentru un proiect care își propune să facă transportul public din Bălți mai predictibil. Șerban Pîrvulescu, originar din Oradea, student la Informatică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fondatorul companiei de software Zexsoft, va dezvolta în municipiu o platformă bazată pe inteligență artificială.

În prima etapă, compania va crea o platformă care va colecta datele transmise de autobuzele și troleibuzele din Bălți echipate cu GPS. Datele vor fi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale pentru a estima mai precis momentul în care un mijloc de transport ajunge în stație.

„Vom crea o platformă de date, unde vom colecta date de la vehiculele care au deja GPS și vom folosi un instrument AI pentru a prezice când ajunge vehiculul în stație”, a explicat Șerban Pîrvulescu pentru BIHOREANUL.

Sistemul va avea și o componentă destinată autorităților locale din Bălți. Acestea vor putea simula diferite situații și analiza cum influențează transportul public schimbările din trafic sau variațiile de temperatură.

O altă componentă îi vizează direct pe călători. Informațiile generate de platformă vor fi integrate într-o aplicație de transport deja utilizată în Bălți și ar urma să fie afișate și pe panourile electronice din stații.

Proiectul va fi implementat până în decembrie 2026, iar sistemul va fi testat pe unul dintre traseele de transport public din oraș. Scopul este ca pasagerii să primească informații mai precise despre sosirea autobuzelor și troleibuzelor, iar transportul public să poată fi gestionat mai eficient.

Proiectul Urban Way, dezvoltat de Zexsoft în Bălți, este finanțat prin RAPTOR 2026, un program al EIT Urban Mobility. Acesta pune în legătură orașele europene care au probleme concrete în domeniul transportului cu startup-uri și întreprinderi mici și mijlocii care pot dezvolta și testa soluții tehnologice.

Zexsoft este singura companie din România selectată în cadrul ediției din 2026. În total, au fost alese 14 startup-uri și IMM-uri pentru proiecte în 14 orașe europene.

Pentru Șerban Pîrvulescu, proiectul din Bălți este și o ocazie de a testa tehnologia într-un alt sistem de transport. Compania sa lucrează deja la adaptarea Urban Way pentru Oradea și a colectat până acum aproximativ 10 milioane de puncte de date.

După finalizarea proiectului, autoritățile din Bălți vor putea decide dacă vor continua colaborarea cu Zexsoft și dacă soluția va fi extinsă în transportul public din municipiu.