Pandemia a răpit mii de vieți, iar mulți pacienți puteau fi salvați dacă erau suficiente medicamente, dacă se adresau la timp la medic sau dacă erau internați la momentul potrivit. Este și cazul Elenei Bălan, care s-a stins din viață după ce a petrecut cinci zile acasă cu febră, apoi a fost internată și transferată în reanimare, potrivit unei investigații Rise Moldova. După moartea ei, rudele au obținute extrasele medicale și au aflat că tratamentul aplicat era greșit.

Pneumonia și febra Elenei din prima zi de internare erau semne că a început furtuna citocinică. Celulele imune declanșate într-un număr mai mare pentru a lupta cu virusul atacau propriile organe, iar starea Elenei s-a agravat brusc. Mai mult, medicii au scris în fișa medicală că nu aveau teste corespunzătoare, care să măsoare nivelul de coagulare a sângelui.

Medicul Viorica Țugulschi, care s-a ocupat de la începutul pandemiei de tratamentul bolnavilor de COVID-19, a examinat documentele pe care familia le-a prezentat jurnaliștilor de la Rise și a ajuns la concluzia că doctorii din Edineț au încălcat protocoale, nu au administrat medicamentele necesare și nu au făcut examinările de rigoare, inclusiv cardiograme.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a manifestat primele simptome la început de octombrie, pe 8 octombrie rudele au făcut rost de Remdesivir și Tocilizumab. Țugulschi, însă, spune că potrivit protocoalele aceste medicamente dăunează dacă sunt administrate la mai mult de o săptămână de boală.

În ultima ei zi din viață, femeia a fost vizitată de fiică. Ea a hrănit-o și a îngrijit-o. Mai târziu, Elena avea să își sune rudele și să le spună „Eu îs gata”. A urmat intubarea, iar dimineața femeia a suferit stop cardiac.

Familia acuză malpraxis și a depus cerere la Poliție, însă dosarul a rămas „în aer”. Rudele sunt gata să caute dreptatea în instanță, cât autoritățile din domeniul sănătății dau din umeri.

Problema, însă, nu este doar a apropiaților Elenei. Spitalul din Edineț a fost vizat de controale după informații despre faptul că pacienții trebuie să cumpere medicamentele lipsă. În cazul Elenei, Centrul Național de Asigurări în Medicină a stabilit că spitalul trebuie să îi returneze familiei 10.000 de lei cheltuiți pe medicamente. CNAM a examinat cazul și a stabilit că la instituția medicală au fost 24 de cazuri când diagnosticul principal a fost incorect. De exemplu, în loc de alte pneumonii virale, a fost stabilită insuficiență respiratorie acută, fapt care înseamnă că tratamentul de 375.000 de lei a costat cu aproximativ 128.000 mai puțin.

Deși situații similare au avut loc frecvent, puțini dintre pacienți s-au adresat la CNAM pentru restituirea banilor. În doi ani de pandemie au fost înregistrate 17 petiții, iar sumele cheltuite, cumulat, constituie circa 40.000 de lei. Între timp, mai multe spitale raionale au lipsă de echipamente și medicamente, fiind nevoite să împrumute unul de la altul., iar sistemele informaționale sunt precare și nu permit verificări eficiente.

#anti-COVID-19 #CNAM #COVID-19 #lipsa medicamentelor #pandemie #spital

Republica Moldova își propune să aprofundeze cooperarea energetică și economică cu Azerbaidjanul, inclusiv prin atragerea companiilor azere în proiecte din țara noastră. Subiectul a fost discutat de premierul Vasile Tofan cu ambasadorul Azerbaidjanului în Republica Moldova, Ulvi Bakhshaliyev.

În cadrul întrevederii, șeful Guvernului a evidențiat rolul Azerbaidjanului în consolidarea securității energetice europene și în diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze naturale. Tofan a declarat că Republica Moldova este deschisă să devină un punct de acces către piața europeană pentru companiile din Azerbaidjan, inclusiv pentru cele din sectorul energetic.

„Republica Moldova privește Azerbaidjanul ca pe un partener important și un bun prieten al țării noastre. […] Ne dorim ca relațiile dintre țările noastre să devină și mai apropiate și mai ambițioase, cu investiții, proiecte comune și legături economice tot mai puternice”, a declarat premierul.

Discuțiile au vizat și intensificarea cooperării economice și investiționale, prin contacte mai strânse între mediile de afaceri și atragerea companiilor azere în proiecte de dezvoltare din Republica Moldova. Oficialii au abordat, de asemenea, cooperarea culturală și organizarea unor schimburi între artiști și formații din cele două țări.

Precizăm că Republica Moldova examinează posibilitatea de a procura gaze naturale direct din Azerbaidjan pentru un viitor sezon de încălzire, în paralel cu livrările planificate din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Despre acest lucru a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Azerbaidjanul este deja parte a discuțiilor privind diversificarea surselor de aprovizionare ale Republicii Moldova. În martie 2026, Junghietu a participat la reuniunea ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze, desfășurată la Baku, și a discutat cu reprezentanții companiei azere SOCAR despre extinderea cooperării energetice.