Un pod istoric din Rotterdam nu va mai trebui să fie demontat pentru a permite trecerea unui iaht de lux al miliardarului american Jeff Bezos, fondatorul grupului Amazon, care, potrivit presei, ar fi fost construit în această perioadă în acest oraş olandez.

Constructorul naval Oceanco le-a transmis autorităţilor locale că nu va depune o cerere pentru demontarea parţială a podului Koningshaven, după puternicele reacţii negative ale opiniei publice, a declarat marţi un purtător de cuvânt al Administraţiei portuare din Rotterdam, informează Agerpres.

Planurile prin care o secţiune din acest pod cu o vechime de aproape 100 de ani ar fi urmat să fie demontată pentru a face loc iahtului de lux i-au iritat profund pe locuitorii din Rotterdam, iar pe reţelele de socializare au apărut apeluri prin care localnicii erau îndemnaţi să „bombardeze” ambarcaţiunea cu ouă stricate.

Marţi, cotidianul Trouw a raportat că reprezentanţii constructorului naval s-au temut de posibile acte de vandalism şi acesta este motivul pentru care au renunţat să mai depună o astfel de cerere. Compania, specializată în construirea unor ambarcaţiuni de lux, nu a dat curs invitaţiei de a face declaraţii pe această temă. Deocamdată nu sunt cunoscute nici gradul de finalizare a iahtului, nici felul în care acesta va putea să treacă prin zona podului Koningshaven pentru a ajunge în largul mării.

Iahtul de agrement trebuia să fie finalizat şi lansat la apă în această vară. Însă podul olandez, ce are o înălţime de 46 de metri şi este cunoscut şi sub denumirea populară „De Hef”, îi stă în cale. Secţiunea mediană mobilă a podului ar fi trebuit să fie demontată pentru a permite trecerea iahtului şi să fie, apoi, restaurată.

Iahtul cu trei catarge este în prezent construit într-un şantier din apropiere de Rotterdam şi are un cost estimativ de 430 de milioane de euro.

Koningshavenbrug, un fost pod feroviar construit deasupra fluviului Meuse (Maas, în limba olandeză – n.r.), a fost inclus în categoria construcţiilor protejate. Este un pod basculant, întrucât secţiunea sa mediană poate fi ridicată pentru a permite trecerea navelor. Trenurile nu mai circulă pe acest pod din Rotterdam din anul 1993.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#demontare #iaht #Jeff Bezos #lux #pod istoric #Rotterdam #trecere

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.