Universitatea de Stat din Moldova (USM) și Camera de Comerţ și Industrie (CCI), au încheiat un Acord de colaborare pentru dezvoltarea capacităților de asigurare a pieței muncii cu specialiști de înaltă calificare, apți să genereze inovaţii şi tehnologii moderne care să contribuie la sporirea competitivității economiei naționale. Astfel, unul din obiectivele Acordului este pregătirea tinerilor specialiști pentru asigurarea pieței muncii cu personal calificat.

Universitatea de Stat din Moldova, membră a Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, participă constant la dezvoltarea economiei naționale prin formarea specialiștilor de înaltă calificare în domeniul de profil care corespund cerinţelor actuale ale pieţei muncii. USM tinde spre relaționarea permanentă cu instituțiile statului, fiind deschisă pentru parteneriate și colaborări benefice procesului educațional.

Astfel, rectorul USM, dr., conf. univ. Igor Șarov și preşedintele CCI a RM, Serghei Harea au semnat un Acord de colaborare, intensificând procesul de organizare și desfășurare a stagiilor de practică ale studenților și masteranzilor în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și al companiilor membre ale CCI, cu perspective de formare a carierei profesionale.

Părțile au convenit asupra unor obiective comune ce țin de fortificarea parteneriatului în scopul extinderii ariei activităţilor instituționale, în contextul afirmării în mediul economico-societal, bazându-se pe principiul echităţii, bunei voinţe şi dezvoltării relaţiilor de conlucrare durabilă.

În baza acordului de colaborare, USM și CIC a RM își propun să realizeze următoarele obiective:

pregătirea cadrelor de specialitate pentru economia națională;
formarea continuă şi recalificarea cadrelor companiilor autohtone;
realizarea stagiilor de practică a studenţilor şi masteranzilor;
identificarea și implementarea proiectelor comune în domeniile de interes;
identificarea surselor de finanțare a partenerilor de dezvoltare pentru implementarea activităților comune;
promovarea serviciilor și realizărilor instituțiilor în domeniile de interes;
schimb de experienţă în aspectele practice ale domeniului de interes ș.a.

Rectorul USM, dr., conf. univ. Igor Șarov a menționat că acest Acord reprezintă o foaie de parcurs care va consolida și mai mult colaborarea între USM și CCI în perioada următoare și s-a arătat sigur de reușita acestui demers.

Totodată, Igor Șarov și-a exprimat convingerea că Acordul reprezintă o oportunitate cu impact semnificativ și de durată, întrucât domeniul pentru cooperare între reprezentanții mediului de afaceri și cei ai mediului academic este unul destul de vast.

După semnarea Acordului, președintele CCI și rectorul USM i-au îndemnat pe cei prezenți să se vaccineze împotriva COVID-19, pentru a reveni cât mai curând la normalitate și la studiile față-în-față, începând cu 1 septembrie.

Realitatea.md reamintește că, USM susține maratonul universitar de imunizare „De la student la student” organizat de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, în perioada 21-23 mai.

#acord de colaborare #CCI a RM #USM

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.