Republica Moldova a redus cu aproximativ 69% emisiile de gaze cu efect de seră față de anul 1990, depășind cu 4% angajamentele sale în cadrul Acordului de la Paris, incluse în țintele intermediare pentru anul 2020.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în cadrul Dialogului de politici „Chișinău spre Glasgow: parcursul Moldovei către COP26″, desfășurat, astăzi, online.

Conform estimărilor MADRM, cele mai semnificative reduceri ale emisiilor de GES au fost înregistrate în agricultură, depășind cu 26% țintele intermediare pentru 2020, și sectorul de producere a energiei electrice și termice, cu 19%.

Însă, se înregistrează creşteri semnificative de GES faţă de ţintele prestabilite pentru anul 2020, în sectorul rezidențial – cu 49%, transporturi – cu 37% şi procese industriale – cu 39%.

„Abordarea dezvoltării cu emisii reduse va permite Republicii Moldova să-și atingă obiectivele de dezvoltare durabilă și angajamentele climatice asumate la nivel internațional. Tranziția către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezilientă la schimbările climatice necesită investiții financiare importante și, în acest context, mizăm pe sprijinul partenerilor noștri externi în dezvoltarea și implementarea politicilor climatice”, a declarat Perju.

Republica cu Moldova este una dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice, în ciuda faptului că are o contribuție minoră la nivelul emisiilor globale a gazelor cu efect de seră.

Autoritățile de la noi s-au angajat să reducă necondiționat emisiile de GES cu 70% către anul 2030 față de anul 1990, pentru a-și aduce contribuția la realizarea Acordului de la Paris. Acesta este cel mai important acord climatic, care prevede menținerea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius față de perioada preindustrială.

Pierderile anuale provocate de schimbările climatice se ridică la 2,13% din Produsul Intern Brut, iar în următoarea decadă până la 40 de mii de decese pe an ar putea fi provocate de temperaturile extreme.

Acordul de la Paris stabilește ca fiecare țară să elaboreze și să prezinte Contribuțiile Naționale Determinate. CND-urile planifică atenuarea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice. În pofida faptului că CND-urile au conjugat eforturile naționale privind schimbările climatice, acestea nu au fost suficiente pentru a atinge obiectivele globale pe termen lung.

Viitoarele CND-uri – cele care au fost prezentate începând cu 2020 și la fiecare cinci ani după aceea – trebuie, prin urmare, să sporească semnificativ ambiția și să direcționeze toate țările spre o dezvoltarea durabilă cu emisii reduse.

#conferinta #declaratii #emisii de gaze #MADRM #Moldova

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.