Președintele Parlamentului, Igor Grosu, dă asigurări că Republica Moldova nu va rămâne fără gaze naturale în plină iarnă. Șeful Legislativului spune că au loc discuții atât cu reprezentanții concernului rus Gazprom, cât și cu alți furnizori de gaze naturale. Totodată, afirmă că în condițiile unui tarif mare la gaz, statul va veni cu compensații în factură atât pentru consumatorii cu venituri mici cât și pentru agenții economici.

Evoluțiile războiului din Ucraina creează o imprevizibilitate totală pe piața energetică internațională, însă Republica Moldova nu va rămâne fără gaze naturale, informează ipn.md.

Președintele Parlamentului spune că grație unui împrumut de la BERD în valoare de 300 de milioane de euro, Republica Moldova își va face stocuri de gaze naturale pentru a avea o plasă de siguranță în perioada rece a anului.

„Gaz vom avea. Discutăm intens cu partenerii europeni, cu alți furnizori. Sigur, vom discuta în continuare și cu Gazprom, prin intermediul Moldovagaz. Dar lecția pe care am învățat-o din octombrie anul trecut este că trebuie să diversificăm sursele. Votăm în Parlament un împrumut de 300 de milioane de euro care ne va permite să facem achiziții pentru perioada rece a anului, mă refer la gaze naturale. Suntem în dialog cu partenerii români, cu cei din Ucraina și cu cei europeni. Un lucru e cert că gaz vom avea”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la JurnalTV.

De asemenea, președintele Parlamentului dă asigurări că statul nu-și va lăsa cetățenii fără sprijin în plină iarnă. Guvernul va oferi compensații pentru mai multe categorii de cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gradul de vulnerabilitate energetică al fiecărei gospodării va fi stabilit în funcție de venitul, numărul de membri ai familiei, ponderea cheltuielilor pentru energie în consumul gospodăriei, tipul de încălzire utilizat.

„Prețul este influențat de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Dar Guvernul, statul va veni cu un program de compensare. E vorba, în special, de cei mai vulnerabili consumatori de gaze, ne gândim și la agenții economici care în procesul de producție folosesc gaz. Nu-i vom lăsa, pentru că în caz contrar costul gazului se transferă în prețul produselor care ajung la cumpărător. Vom avea un program pentru cei de la țară, care anul trecut au fost văduviți, pentru cei de la sat vom veni cu un program de asigurare cu lemne. Pregătim un pachet de măsuri ca să ajutăm cetățenii”, a mai spus președintele Parlamentului.

De asemenea, și cetățenii din localitățile rurale care se încălzesc cu lemne, vor beneficia de ajutor din partea statului.

„Primarii localităților trebuie să facă listele și să aibă grijă ca cei mai vulnerabili să fie incluși în listă. În rest, este partea ce vizează Moldsilva, este partea transportării unde va trebui să intervină ANTA. Va trebui să intervenim și pentru a motiva suplimentar zilierii, care se vor ocupa de tăiat. Vom apela și la societatea civilă ca să ne ajute să furnizăm aceste lemne celor care au nevoie, vorbesc de bătrâni, familii cu mulți copii, persoane cu dizabilități. Trebuie să găsim soluții, trebuie să trecem iarna”, a menționat Igor Grosu.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a pregătit un proiect de hotărâre în care admite parțial cererea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifului pentru gazele naturale. Astfel, ANRE ar urma să aprobe un tarif de 22,27 lei pentru un metru cub de gaz, cu TVA inclus. Noile tarife vor intra în vigoare de 1 la august.

#ANRE #ANTA #gaz #Moldovagaz

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.