În cadrul Ministerului Apărării al Ucrainei s-a admis utilizarea HIMARS – sistem american de lansare multiplă de rachete pe un șasiu cu roți – împotriva obiectivelor rusești din Crimeea. Reprezentantul principalului departament de informații, Vadim Skibițki, a declarat despre asta pentru presa ucraineană. Duminică, 17 iulie curent, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei (Sofbez), Dmitri Medvedev, a venit cu o reacție.

Astăzi, Medvedev a vizitat Volgograd pentru a inaugura acolo un monument pentru cei care au murit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După evenimentul solemn, a mers la o întâlnire cu veteranii, unde a vorbit despre „operațiunea specială”. Potrivit acestuia, refuzul Ucrainei și NATO de a recunoaște Crimeea ca parte rusă este o amenințare pentru Federația Rusă. Prin urmare, conform acordurilor internaționale, Rusia are dreptul la o „grevă preventivă”.

Referitor la amenințările cu atacul Ucrainei asupra Crimeei, Medvedev a răspuns: în acest caz, „va veni ziua judecății pentru toți”. Surprinzător, dar a mai adăugat: „Ucrainenii nu sunt dușmanii noștri, ci acei oameni care sunt la putere acolo (cercurile naționaliste) ne amenință securitatea”.

Anterior, și generalul-maior al forțelor armate ucrainene, Dmitro Marcenko, a declarat că „trebuie să ne pregătim cu mare atenție pentru asta, serviciile de informații trebuie să funcționeze foarte bine, trebuie să pregătim artileria”.

„Nu va fi rapid, dar este un eveniment inevitabil, iar mai devreme sau mai târziu se va întâmpla”.

Marcenko a adăugat că distrugerea Podului Crimeea este un pas necesar, deoarece forțele ruse transportă rezerve, echipamente și arme în peninsulă prin intermediul podului.

Deocamdată, oficialii din anturajul președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, nu și-ar da acordul, explicând că Crimeea, inclusiv podul, rămâne teritoriu ucrainean ocupat de Rusia.

#Crimeea #Dmitri Medvedev #Ucraina

Termenul în care investitorii pot depune cereri pentru participarea la licitațiile de privatizare a patru întreprinderi de stat a fost extins până la 19 octombrie 2026. Este vorba despre Hotelul „Zarea”, Întreprinderea experimentală chimică „Izomer”, Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința” și Editura Didactică de Stat „Lumina”, anunță Agenția Proprietății Publice (APP). Termenul inițial urma să expire la 19 august. Decizia de prelungire a fost luată după ce premierul Vasile Tofan a solicitat examinarea posibilității extinderii perioadei pentru ca mai mulți investitori să poată analiza documentele și activele scoase la vânzare.

Până la 14 august, APP a înregistrat interes din partea a 13 potențiali investitori. Cinci dintre aceștia s-au interesat de „Izomer”, patru de Hotelul „Zarea”, iar câte doi de „Știința” și „Lumina”. Până în prezent însă, nu a fost depusă nicio cerere oficială de participare la licitație.

Potrivit APP, persoanele interesate au mers la sediul instituției pentru a consulta dosarele de privatizare, iar unele dintre ele au vizitat și întreprinderile pentru a vedea activele și situația acestora.

Printre bunurile scoase la privatizare se află Hotelul „Zarea”, situat în centrul Chișinăului. Acesta are 137 de camere și un imobil cu 12 niveluri, care poate fi folosit pentru activități hoteliere, administrative, comerciale sau mixte. Prețul inițial este de 106 milioane de lei.

Întreprinderea experimentală chimică „Izomer” are un preț de pornire de 9,5 milioane de lei. Potrivit APP, patrimoniul imobiliar al întreprinderii oferă posibilități pentru reconversie și dezvoltarea unor proiecte noi.

Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”, cu peste 65 de ani de activitate, este scoasă la licitație la un preț inițial de 6,3 milioane de lei. Compania are activitate în domeniul manualelor, publicațiilor științifice și cărților de patrimoniu.

Editura Didactică de Stat „Lumina”, care activează de aproximativ 60 de ani, are un preț inițial de 530 de mii de lei. Întreprinderea este specializată în manuale, materiale didactice și publicații și, potrivit APP, are posibilități de modernizare și dezvoltare a serviciilor digitale.

APP susține că prelungirea termenului ține cont atât de perioada estivală, cât și de timpul necesar investitorilor pentru a analiza documentația, a evalua activele și a decide dacă participă la licitații.

Anterior, premierul Vasile Tofan a vorbit despre necesitatea unei privatizări mai transparente a activelor statului care nu sunt administrate eficient. El consideră că banii obținuți din privatizare ar putea fi folosiți inclusiv pentru dezvoltarea pilonului II de pensii, fără majorarea contribuțiilor sociale.

Premierul a declarat că procesul trebuie să fie transparent, astfel încât cetățenii să aibă mai multă încredere în modul în care sunt valorificate bunurile statului. În viziunea sa, privatizarea ar trebui să înceapă cu active care nu sunt strategice, precum clădiri neutilizate sau terenuri lăsate în paragină. Ulterior, după recâștigarea încrederii publice, ar putea fi analizată și situația unor active strategice.