Kastoria este cunoscut drept unul dintre cele mai fermecătoare orașe din Grecia. Situat pe o peninsulă, pe malul lacului alpin Orestiada, Kastoria a fost supranumit „regatul blănurilor”, confecționarea acestor articole vestimentare fiind principala ocupație a localnicilor din cele mai vechi timpuri. Odată cu începerea războiului din Ucraina și aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, „regatul blănurilor” a ajuns în prag de faliment. Reuters a aflat istoria unuia dintre localnici.

Timp de mai multe decenii, atelierul lui Antonis Disios a vibrat în sunetul mașinilor de cusut, confecționând blănuri pentru cumpărătorii săi înstăriți din Rusia. Afacarea lui s-a închis peste noapte, în martie, drept urmare a sancțiunilor Uniunii Europene, aplicate Rusiei din cauza războiului din Ucraina.

Lui Disios, la fel ca altor sute de companii de blană din orașul Kastoria, i s-a interzis să exporte în Rusia – principala piață pentru industria greacă a blănurilor.

Fără o piață internă, bărbatul a fost nevoit să-și trimită cei 23 de lucrători acasă, iar depozitele sale au rămas pline, cu sute de articole de îmbrăcăminte nevândute.

„Acest oraș trece prin cel mai oribil moment. Suntem disperați.”, a spus Disios, stând în showroom-ul său liniștit.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ținând în mână o haină care, conform spuselor sale ar valora 30 de mii de euro, Antonis Disios a cerut UE să scutească industria de sancțiuni.

„Trebuie să ne elibereze. Sau pot veni să le ia și să le vândă ei înșiși”, a mai adăugat Disios.

Kastoria este ultimul centru de producție a blănurilor din Europa și una dintre puținele țări din UE care încă mai permit creșterea animalelor pentru blană, în ciuda presiunii din partea grupurilor care militează pentru drepturile animalelor.

După ce uriașa industrie a blănurilor din Danemarca a fost distrusă, în urma sacrificării nurcilor infectate cu coronavirus, grupurile pentru drepturile animalelor speră că reducerea pieței ruse va deveni sfârșitul pieței europene a blănurilor.

„În mod tradițional, rușii sunt cei mai mari cumpărători. Evident, războiul a pus capăt acestui fapt, ceea ce este o veste foarte bună”, a declarat Mark Glover, purtătorul de cuvânt al Fur Free Alliance, o coaliție de peste 50 de grupuri, care militează pentru drepturile animalelor.

Stoparea comerțului cu blănuri aduce pierderi considerabile și în alte sectoare din Grecia, unul dintre acestea fiind agricultura. Totuși, această „catastrofă” se resimte cel mai mult în Kastoria, care nu a fost atinsă de criza economică din Grecia doar datorită exporturilor de blănuri.

FOTO: REUTERS/Alexandros Avramidis

#blănuri #Grecia #război Ucraina #sancțiuni asupra Rusiei

O ședință solemnă dedicată celor 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova va avea loc astăzi, 26 august, în sala istorică a Președinției, clădire în care în 1991 funcționa Parlamentul, fostul Soviet Suprem al RSSM. La eveniment vor participa Maia Sandu, președintele Parlamentului Igor Grosu, deputați, membri ai Guvernului și semnatari ai Declarației de Independență, evenimentul poate fi urmărit pe Rlive.md.

Evenimentul va începe la ora 11:00 și va fi moderat de Ioana Vatamanu-Mărgineanu, nepoata scriitorului Ion Vatamanu și a profesorului Ion Mărgineanu, ambii semnatari ai Declarației de Independență.

Potrivit autorităților, ședința va pune în prim-plan memoria istorică, contribuția celor care au participat la proclamarea independenței și responsabilitatea generațiilor de astăzi de a consolida valorile pe care a fost construit statul independent.

La eveniment sunt invitați membri ai Curții Constituționale, reprezentanți ai instituțiilor statului, corpului diplomatic, mediului academic, societății civile și cultelor religioase, precum și veterani și foști demnitari.

În cadrul ședinței va fi deschisă și o Carte de onoare, în care participanții vor putea lăsa mesaje despre afirmarea și consolidarea independenței Republicii Moldova. Ulterior, aceasta va fi expusă la Parlament și va putea fi consultată de public.

Totodată, cu oocazia aniversării a 35 de ani de la proclamarea independenței, Președinția, în colaborare cu Agenția Națională a Arhivelor, a inaugurat și o expoziție fotografică dedicată zilei de 27 august 1991. Expoziția cuprinde imagini de arhivă realizate de fotograful Mihai Potârniche.

Programul dedicat Zilei Independenței va continua pe 27 august cu depuneri de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, începând cu ora 9:30.

În Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 16:30, va avea loc parada la care vor participa peste 2.000 de militari și reprezentanți ai structurilor participante. Potrivit Parlamentului, vor fi prezentate peste 1.000 de unități de tehnică militară și specială.

Concertul dedicat Zilei Independenței va începe la ora 18:00 și va reuni mai mulți artiști autohtoni.

Atât Igor Grosu, cât și Maia Sandu i-au îndemnat pe cetățeni să participe la evenimentele dedicate celor 35 de ani de independență.

De asemenea, de Ziua Independenței, la Chișinău sunt așteptați și președintele României, Nicușor Dan, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la invitația Maiei Sandu.

Cei doi șefi de stat urmează să participe, alături de președinta Republicii Moldova, la evenimentele dedicate celei de-a 35-a aniversări a proclamării independenței. Președinția precizează că agenda vizitelor și oportunitățile pentru presă vor fi anunțate separat.

Luni, 24 august, în timpul vizitei la Kiev, Maia Sandu i-a conferit lui Volodimir Zelenski Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de stat a Republicii Moldova, pentru contribuția la apărarea păcii și libertății pe continentul european și pentru curajul poporului ucrainean.

La rândul său, Zelenski a decorat-o pe Maia Sandu cu Ordinul Cneaghinei Olga, gradul I, pentru merite în consolidarea cooperării dintre cele două state și sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.