În regiunile Ungheni și Cahul este în proces de consultare și ajustare Mecanismul local de referire pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie. Documentul include un set de măsuri și etape pentru incluziunea socio-economică a acestor femei și sprijinirea lor prin formare profesională, angajare, lansare a unor activități generatoare de venit sau inițiere a unor activități antreprenoriale. Scopul acestuia este stabilirea și clarificarea rolurilor și responsabilităților autorităților publice vizate și a partenerilor în procesul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, din perspectiva abilitării economice. Co-crearea Mecanismului local de referire a fost discutată în cadrul Ședinței Grupurilor Locale de Experți, care s-a desfășurat pe 4 iulie, în format online.

„Un studiu recent, realizat de Asociația Obștească „Făclia”, cu privire la integrarea socio-economică a femeilor din Ungheni și Cahul, denotă că rata șomajului în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani din aceste regiuni depășește rata șomajului în rândul bărbaților din aceeași categorie de vârstă. Cunoaștem că femeile care trăiesc în sărăcie, care nu sunt angajate în câmpul muncii și depind de prestațiile sociale sunt cele mai vulnerabile la violența în bază de gen. Tocmai de aceea a fost necesară elaborarea Mecanismului local de referire – pentru împuternicirea femeilor în vederea integrării lor profesionale, această modalitate fiind una dintre principalele condiții pentru reducerea violenței și nivelarea discriminării de gen în familie și societate în general”, a menționat Angela Ciocîrlan, managera proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, președinta Asociației Obștești „Făclia”.

Mecanismul de referire prevede revizuirea competențelor și atribuțiilor tuturor actorilor implicați, precum și a serviciilor existente de abilitare socio-economică a femeilor, pentru stabilirea posibilelor intervenții și etape ulterioare. În procesul de co-creare și implementare a Mecanismului sunt implicați și consultați următorii actori-cheie: femeile victime ale violenței în familie din raioanele Ungheni și Cahul; echipa Asociației Obștești pentru Copii și Tineret „Făclia”; reprezentanți ai APL din raioanele Cahul și Ungheni; reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale de ocupare a forței de muncă Ungheni și Cahul; reprezentanți ai structurilor teritoriale de asistență socială Ungheni și Cahul; reprezentanți ai organizațiilor necomerciale; femei antreprenoare din raioanele Ungheni și Cahul; partenerii de dezvoltare etc.

„Pentru elaborarea Mecanismului de referire a fost efectuat un amplu proces de consultare a tuturor actorilor vizați, dar în mod special a beneficiarelor procesului de abilitare economică. Au fost identificate mai multe necesități ale femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, printre care: recuperarea emoțională, informarea despre serviciile existente de abilitare economică, educația financiară și juridică, obținerea de noi competențe și dezvoltare profesională, suport în lansarea unor activități generatoare de venituri, ghidare în carieră, informarea despre diverse programe de suport lansate de instituțiile publice. Ne propunem ca prin intermediul Mecanismului local de referire și prin cooperare multisectorială să satisfacem toate aceste aspecte absolut necesare pentru abilitare socio-economică a femeilor”, a spus Lilia Palii, expertă națională în domeniul economic.

Mecanismul local de referire, pus în discuție la Ședința Grupurilor de Experți din Ungheni și Cahul, este structurat în conformitate cu următoarele etapele și acțiuni de intervenție:

Etapa I – Informarea, identificarea și admitere a femeilor victime, supraviețuitoare sau în risc de violență în familie

Etapa II – Integrarea socială (consiliere psihologică individuală, coaching, dezvoltare personală, referire către alte servicii comunitare) pentru depășirea situației de criză, inclusiv în procesul de adaptare la locul de muncă și de trai.

Etapa III – Integrare economică (orientare și formare profesională, educație antreprenorială, mediere în procesul de angajare în câmpul muncii, referire către alte servicii comunitare, monitorizarea integrării sociale și profesionale pe parcursul și după finalizarea etapei de asistență).

Instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie

Documentul care este în dezvoltare și ajustare, include o serie de măsuri și recomandări pentru abilitarea economică a beneficiarelor. Astfel, potrivit acestuia, una dintre recomandări este instituirea unui ghișeu unic – Centrul de incluziune socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare ale violenței în familie, unde beneficiarele vor avea parte de:

Ghidare primară și referire către oportunitățile existente de formare profesională și abilitare economică;
Consiliere personală și profesională;
Ghidare în carieră;
Referire la instituții educaționale, programe de formare profesională etc., prestatori de instruire, prestatori de servicii sociale;
Suport în reabilitare și reintegrare socială;
Dezvoltare personală;
Proiecte de suport conexe abilitării economice inclusiv sprijin material prin alocarea pachetelor de criză (după caz).

Implementarea Mecanismului va contribui la asigurarea independenței financiare a beneficiarelor și abilitarea supraviețuitoarelor violenței domestice, prin furnizarea de servicii bazate pe ghidarea primară și conectarea la oportunități educaționale și de angajare.

Mecanismul local de referire bazat pe parteneriate locale pentru incluziunea socio-economică a femeilor victime și supraviețuitoare a violenței în familie este elaborat de Asociația Obștească pentru Copii și Tineret „Făclia”, în cadrul proiectului „Abilitarea femeilor pentru Muncă Decentă și Viață Decentă”, realizat în baza Acordului de Colaborare cu UN Women (Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitate de Gen și Abilitarea Femeilor), în cadrul Proiectului EVA „Promovarea egalității de gen în raioanele Cahul și Ungheni”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de UN Women în parteneriat cu UNICEF Moldova.

#femei #UN Women Moldova #UNICEF #violenta in familie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.