Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au donat Republicii Moldova 25 de paturi și 25 de monitoare portabile pentru pacienții din terapie intensivă. Echipamentele medicale în valoare de peste 45 de mii de euro au fost repartizate în 12 spitale raionale, din Fălești, Ocnița, Dondușeni, Ungheni, Cimișlia, Briceni, Drochia, Cantemir, Leova, Nisporeni, Râșcani și Sângerei, precum și Centrul paliativ din Orhei.

„Datorită acestor echipamente, spitalele raionale își vor fortifica capacitățile naționale de gestionare a fluxurilor de pacienți. Persoanele internate vor beneficia de condiții mai bune de tratament, iar medicii și lucrătorii medicali vor avea la dispoziție o varietate mai mare de utilaje”, a spus Ministrul sănătății, Ala Nemerenco, mulțumindu-le donatorilor pentru suportul acordat sistemului de sănătate din Republica Moldova

Miljana Grbic, reprezentanta OMS în Republica Moldova, a menționat că Organizația Mondială a Sănătății va continua să susțină sistemul de sănătate și lucrătorii medicali din țara noastră prin donații, asistență tehnică și instruirea cadrelor medicale.

„Suntem alături de cetățenii și autoritățile Republicii Moldova în combaterea pandemiei de COVID-19 și în gestionarea crizei refugiaților. Împreună, prin solidaritate și cooperare, putem depăși obstacolele”, a remarcat Victoria Neaga, manageră de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Iurie Osoianu, directorul Spitalului Raional Fălești, unde a avut loc ceremonia de donație, a menționat că echipamentele și dispozitivele recepționate vor ajuta spitalul să gestioneze mai corect și mai rapid fluxul de pacienți.

Donația face parte din Proiectul Uniunii Europene și OMS „EU4Moldova: pentru un sistem de sănătate durabil”, implementat în perioada 2021-2024, ce are drept obiectiv general atenuarea impactului pandemiei COVID-19 în Republica Moldova și fortificarea sistemului național de sănătate pe termen lung. Proiectul are o valoare totală de 5,1 milioane de euro.

Conform statisticii, pe parcursul săptămânii trecute s-au înregistrat 3360 de cazuri noi cu infecția COVID-19, dintr-un total de 24.324 de teste efectuate. Totodată, în perioada 11 – 17 iulie curent, au fost semnalate 8 decese, cauzate de virus.

Marți, 12 iulie, Ministerul Sănătății a anunțat că municipiul Chișinău a intrat în cod portocaliu de COVID-19 după ce a crescut numărul cazurilor de infectare a crescut.

#COVID-19 #donatii #OMS #terapie intensiva #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.