Președintele Ucrainei, Volodymir Zelenski, va examina petiția semnată de zeci de mii de ucraineni, care cer interzicerea activității casei de pariuri rusești 1xbet în Ucraina. Potrivit RBC Ucraina, petiția a fost lansată în data de 8 iulie și deja a fost semnată de aproximativ 26,5 mii de cetățeni.

Ucrainenii se arată indignați că autoritățile au acordat drept de activitate casei de pariuri rusești.

„Noi, cetățenii Ucrainei, considerăm că, acordând companiei Tvoya bettingovaia Kompania licența pentru a desfășura activități de pariuri sub brandul rusesc 1xBet și marca comercială 1xBet ,deținută de cetățeni ruși, Comisia de Reglementare a Jocurilor de Noroc și Loteriilor a acționat contrar intereselor de stat ale Ucrainei și în favoarea țării agresoare, ceea ce credem că este inacceptabil în timpul agresiunii militare deschise a Federației Ruse împotriva Ucrainei”, se arată în petiție.

În document se mai arată că 1xbet conlucrează că băncile și sistemele de plăți rusești, contribuind la veniturile bugetului Federației Ruse din contul cetățenilor Ucrainei.

Potrivit delo.ua, pe 30 martie 2022, Comisia de Reglementare a Jocurilor de Noroc și Loteriilor a eliberat companiei Your Betting Company LLC licență pentru activitățile de pariuri din Ucraina, care a solicitat să lucreze sub marca russească 1xBet.

În ciuda acestui fapt, Comisia a ignorat legăturile companiei cu cetățenii Federației Ruse Roman Semiohin, Serghey Karșkov și Dmitri Kazorin, care figurează în baza de date a site-ului ”Mirotvoreț”, ce include numele celor care prezintă riscuri pentru securitatea națională a Ucrainei.

Potrivit Forbes, acestor trei ruși le aparține compania cipriotă Navasard Limited, care este indicată ca deținătoarea brandului 1xBet din Ucraina.

Potrivit legii din țara vecină, dacă o petiție adună 25 de mii de semnături, președintele Ucrainei este obligat să o examineze.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#casa de pariuri #Ucraina #Vladimir Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.