În funcție de tipul blatului, de cantitatea de brânză și de topping-urile folosite, pizza poate fi clasificată de la decentă din punct de vedere nutrițional la un adevărat dezastru alimentar.

Chiar și pizza sănătoasă oferă o cantitate mare de sodiu, care provine din sosul de roșii și brânză. Așa că, dacă suferiți de diferite probleme și vi s-a recomandat limitarea consumului de sare, ar trebui să mâncați cu prudență. Desigur, contează și dimensiunea feliei și numărul de felii pe care le consumați, scrie antena3.ro.

Experții spun că pizza are și anumite beneficii. De exemplu calciul care provine din brânză și licopenul din roșii care luptă împotriva diferitelor boli. Iar blatul de pizza din făină integrală este mai sănătos decât blatul alb obișnuit, deoarece cerealele integrale sunt foarte bogate în fibre.

Topping-urile sunt cele mai periculoase

Însă ceea ce puneți pe pizza poate avea un impact semnificativ asupra sănătății dar și asupra valorii sale nutritive. Topping-urile precum pepperoni, cârnați și brânza suplimentară pot crește cantitatea de grăsimi saturate, sodiu și caloriile, în timp ce feliile cu blat subțire și acoperite cu legume tind să aibă un număr mai scăzut de calorii, grăsimi saturate și sodiu.

De exemplu, o felie mare de pizza cu legume poate ajunge până la 240 de calorii, 4 grame de grăsimi saturate și 710 miligrame de sodiu. Însă o felie mare de pizza acoperită cu pepperoni, cârnați, șuncă, bacon, carne de porc și vită are 480 de calorii, 10 grame de grăsimi saturate și 1.180 de miligrame de sodiu.

Pizza în rândul copiilor

Pizza congelată poate fi o cină convenabilă, dar și aceasta poate varia în ceea ce privește ingredientele și valoarea nutrițională, în special cantitatea de sodiu, așa că este important să citiți cu atenție etichetele (unele conțin și cantități mici de grăsimi trans). Sunt disponibile și sortimente de pizza fără lactate și fără gluten, dar ca și în cazul celor tradiționale, modul în care afectează sănătatea poate fi diferit.

Când vine vorba de copii și pizza, potrivit unui studiu recent, consumul de pizza în rândul copiilor și adolescenților a fost asociat cu un aport zilnic mai mare de calorii și un aport mai mare de grăsimi saturate și sodiu. Studiul a mai constatat că pizza consumată ca gustare sau în restaurantele fast-food a avut cel mai mare impact negativ asupra aportului de calorii.

Cât de des trebuie să consumați pizza

Pizza consumată în școli nu a afectat în mod semnificativ aportul de calorii al copiilor, probabil pentru că s-ar putea să nu fie atât de diferită din punct de vedere nutrițional față de alte alimente pregătite pentru școală, potrivit autorilor studiului.

În cazul în care consumați pizza în mod regulat, încercați să o preparați acasă folosind ingrediente mai sănătoase, cum ar fi blat din grâu integral, brânză mozzarella parțial degresată și sos de roșii fără sare adăugată. Și nu uitați să o acoperiți cu multe legume! Cu cât pizza este mai colorată, cu atât mai bine!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alimente #viață

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.