Doi bărbați cu vârstele de 24 și 34 de ani, locuitori ai Capitalei, au fost reținuți pe urme fierbinți de către polițiștii Secției combatere infracțiuni în locuri publice și transport urban din cadrul Direcției de Poliție a Chișinău, pentru comiterea infracțiunilor de pungășie.

În primul caz, poliția a fost sesizată la data de 19 februarie, în timp ce suspectul în vârstă de 34 de ani se afla pe str. Mitropolit Varlaam, în mod tainic a sustras din buzunarul scurtei unei femei de 33 de ani, telefonul mobil de model „Samsung A71”. Urmare a depistării lipsei telefonului mobil, femeia a sesizat poliția. Prejudiciul cauzat constituie 7.000 de lei.

Al doilea caz a avut loc în după amiaza zilei de ieri, 21 februarie. În timp ce se deplasa cu microbuzul de pe ruta 174, individul de 24 de ani a profitat de neatenția unui bărbat de 38 de ani și în mod tainic i-a sustras din geantă telefonul mobil. Astfel prin acțiunile lui a cauzat părții vătămate un prejudiciu în sumă de 4.000 lei.

În urma măsurilor întreprinse de polițiști, suspecții în comiterea infracțiunii au fost reținuți pe urme fierbinți și escortați la inspectorat, pentru documentare și stabilirea tuturor circumstanțelor. În cadrul acțiunilor procesual-penale, aceștia și-au recunoscut vina. Totodată, este de menționat că bărbații nu sunt la prima abatere fiind judecați pentru infracțiuni analogice.

Bărbații sunt cercetați penal în stare de libertate pentru „pungășie”, faptă care conform legislației penale în vigoare, se pedepsește cu amendă în mărime de până la 42.500 lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 2 ani.

În context, Poliția Capitalei recomandă cetățenilor:

Când așteptați mijlocul de transport public la stație, acordați maximă atenție persoanelor ce au un comportament suspect, lângă Dvs.;
Pregătiți din timp banii pentru achitarea călătoriei, înainte de a urca în transport;
Evitați să citiți în timpul călătoriei, deoarece puteți deveni ținta hoțului de buzunare;
Evitați să păstrați banii în buzunarele din spate;
Nu uitați, majoritatea hoților de buzunare sunt permanent îmbrăcați elegant, și pot avea o vârstă diferită.

Oceanele lumii au atins cea mai ridicată temperatură zilnică înregistrată vreodată, temperatura globală a suprafeței mării ajungând la 21,1°C pe 22 august – un nou record cu atât mai surprinzător cu cât a fost stabilit în această perioadă a anului, potrivit datelor privind schimbările climatice ale Uniunii Europene, transmite antena3.ro.

Valoarea, înregistrată de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE, a depășit cu foarte puțin precedentul record zilnic de 21,09°C, stabilit în martie 2024.

Temperaturile oceanelor ating, de regulă, nivelul maxim global în martie și aprilie, după vara din emisfera sudică, explică Copernicus Climate Change Service. Faptul că acest nou record a fost stabilit în august, când temperaturile ar trebui în mod normal să fie în scădere, evidențiază persistența căldurii care se răspândește în oceanele lumii.

Cea mai recentă valoare depășește, de asemenea, precedentul record pentru luna august, de 20,98°C, stabilit în 2023.
Deși înotătorii s-ar putea bucura de oceane mai calde, consecințele sunt devastatoare și de amploare atât pentru oameni, cât și pentru animale.

Care este legătura dintre El Niño și încălzirea oceanelor?

Recordul este înregistrat în timp ce un fenomen El Niño puternic se dezvoltă în Pacificul tropical, adăugând și mai multă căldură unui ocean care s-a încălzit deja semnificativ în ultimele decenii din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.

Se așteaptă ca El Niño să se intensifice în lunile următoare, Organizația Meteorologică Mondială prognozând un episod puternic. Prognozele sezoniere Copernicus sugerează că fenomenul ar putea ajunge la niveluri care nu au mai fost observate de câteva decenii.

Totuși, oamenii de știință avertizează că El Niño nu trebuie considerat singura explicație pentru acest record.

„Acest record reprezintă un alt semnal clar că oceanele se află sub o presiune tot mai mare”, spune Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă în cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„El Niño adaugă căldură sistemului, dar face acest lucru pe fondul încălzirii provocate de activitatea umană de-a lungul mai multor decenii”, explică ea.

Problema oceanelor mai calde

„De la apele Atlanticului din largul Irlandei până la Marea Mediterană, mările Europei se confruntă cu o creștere alarmantă a temperaturilor”, a declarat Thomas Frolicher, fizician specializat în știința mediului la Universitatea din Berna, Elveția, într-un studiu publicat săptămâna trecută.

„Cercetarea noastră arată clar că acest fenomen este determinat de schimbările climatice, în special de arderea continuă a combustibililor fosili”, adaugă el.

Consecințele oceanelor mai calde se extind de la ecosistemele marine până la comunitățile de coastă.

Temperaturile mai ridicate ale mărilor cresc probabilitatea și intensitatea valurilor de căldură marină, care pot afecta recifele de corali și pajiștile de iarbă de mare și pot perturba lanțurile trofice marine.

Pescuitul și acvacultura pot fi, de asemenea, afectate, pe măsură ce speciile marine se deplasează ca răspuns la schimbarea condițiilor.

Oceanul planetar s-a confruntat deja cu o creștere accentuată a valurilor de căldură marină, numărul zilelor caracterizate de astfel de fenomene fiind de peste trei ori mai mare decât la începutul anilor 1990, potrivit Copernicus.

Mările mai calde contribuie și la creșterea nivelului oceanelor, deoarece apa se dilată pe măsură ce se încălzește. În același timp, un ocean mai cald poate transfera mai multă căldură și umezeală în atmosferă, ceea ce poate crește intensitatea anumitor sisteme de precipitații și furtuni.

O altă preocupare este faptul că oceanul absoarbe o mare parte din dioxidul de carbon produs de activitatea umană, însă apa mai caldă este mai puțin eficientă în absorbția CO₂. Datele Copernicus arată că încălzirea continuă ar putea slăbi unul dintre cele mai importante rezervoare naturale de carbon ale planetei în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii de știință urmăresc acum să afle dacă cel mai recent record se va dovedi o creștere temporară și de scurtă durată sau dacă va deveni parte a unei perioade mai persistente de încălzire extremă a oceanelor.