Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Hiponatremia: Ați auzit de așa ceva? Iată ce înseamnă și ce se întâmplă dacă bei prea multă apă

24 Iul. 2022, 11:40
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
24 Iul. 2022, 11:40 // Life //  Realitatea.md

Hiponatremia sau suprahidratarea este un risc de sănătate mai puțin cunoscut ce poate apărea pe caniculă. Ministerul Sănătății din Franța, țară care se confruntă cu un val de căldură, avertiza recent pe Twitter: „Consumul excesiv de apă poate fi o sursă de hiponatremie”.

Hiponatremia este, așadar, o tulburare ce apare ca urmare a unui consum prea mare de apă. Este o anomalie biologică, care se definește printr-o scădere a concentrației de sodiu (sare) din sânge. Așa cum îi spune și numele, vorbim de hiponatremie atunci când natremia (nivelul de sodiu în sânge) are o valoare mai mică de 135 mmol/l.

Când apare riscul de hiponatremie

Principala cauză a acestei lipse de sare în sânge este consumul de prea multă apă. De asemenea, hipernatremia poate fi explicată printr-o pierdere excesivă de sare în comparație cu eliminarea apei din organism.

„În timpul valurilor de căldură, o proporție semnificativă de persoane în vârstă care se prezintă la urgențe din cauza căldurii sunt victime ale hiponatremiei, adică ale unei hiperhidratări în paralel cu o alimentație insuficientă”, spune dr. Gérald Kierzek, medic de urgență. „Această tulburare apare dacă bei mai mult de trei sau patru litri de apă pe zi”, a precizat el.

Cine este în pericol

Hiponatremia poate fi, de asemenea, legată de utilizarea medicamentelor diuretice, de exemplu în cazul pacienților hipertensivi sau al persoanelor care suferă de insuficiență renală cronică sau de insuficiență cardiacă.

Prin urmare, persoanele cu risc sunt pacienții cu boli cronice, cum ar fi insuficiența renală, insuficiența cardiacă, cancer sau diabet, dar și persoanele în vârstă. Organismul acestor persoane nu mai poate compensa un aport prea mare de apă, mai ales că, de la o anumită vârstă, transpirația este afectată sau chiar absentă. Persoanele vârstnice, care au mai multe boli asociate și care iau mai multe medicate, sunt cele mai expuse riscului de a face hiponatremie.

Ce simptome pot apărea

Simptomele hiponatremiei sunt o oboseală anormală, greață, vărsături sau apariția unor edeme (umflături). Cele mai grave manifestări ale hiponatremiei pot fi tulburările de conștiență, confuzia mentală, convulsii și chiar comă.

Suprahidratarea poate duce, așadar, la complicații grave, pentru că sângele, „diluat” din cauza consumului excesiv de apă, își pierde concentrația de sare, ceea ce perturbă procesul de hidratare a celulelor din corp. Celulele, îmbibate cu apă, determină umflarea organelor, iar acest lucru duce la letargie, semne de disfuncție cerebrală și dureri de cap.

La persoanele cele mai vulnerabile, hiponatremia poate fi chiar fatală.

Cum prevenim hiponatremia

Există câteva sfaturi simple pentru a proteja persoanele cu risc de hiponatremie. În primul rând, să nu se depășească un aport de 1,5 litri de apă pe zi, mai ales dacă obișnuiesc să consume și alte alimente bogate în apă. Trebuie să-și mențină o dietă echilibrată și suficientă și, eventual, să se consulte cu medicul curant și să-și adapteze tratamentul medical pe care îl urmează.

În cazul în care a fost pus diagnosticul de hiponatremie, primul lucru care trebuie făcut este ca pacientul să aibă grijă să nu bea mai mult de 500 ml pe zi. Revenirea la un nivel normal al sodiului în sânge poate fi rapidă, în aproximativ trei zile.

Chiar dacă nu ar trebui să se exagereze cu băutul apei, pe timp de caniculă este totuși importantă hidratarea. În general, când sunt valuri de căldură, medicii recomandă să se nu bea mai mult de 2,5 litri de apă pe zi.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 17:29 // Slider //  Valentina Buza

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.