Gigantul tehnologic Microsoft a raportat un profit istoric de peste 72,7 miliarde dolari în exerciţiul fiscal 2022, care s-a încheiat în iunie. Creșterea s-a datorat, în mare parte, serviciilor sale de cloud, relatează agenţia EFE.

Acest profit anual este cu 19% mai mare comparativ cu cel din exerciţiul financiar anterior, când a înregistrat pentru prima dată 60 de miliarde de dolari, în timp ce încasările s-au majorat cu circa 18%, până la aproape 198,3 miliarde, impulsionate de „software” (servicii) faţă de „hardware” (produs).

„Într-un context dinamic, am avut o cerere solidă, am câştigat cotă de piaţă şi am crescut implicarea clienţilor cu platforma noastră în cloud”, a declarat, într-un comunicat, directorul financiar al companiei, Amy Hood.

Pe ansamblul anului, cloud-ul a adus cea mai mare parte a vânzărilor, de 75,251 miliarde (plus 25%), urmat de segmentul de producţie şi procese de afaceri, cu 63,364 miliarde, şi cel de computere personale (59,655 miliarde dolari).

În ultimul trimestru (aprilie-iunie), rezultatele au fost, de asemenea, pozitive, însă mai puţin impresionante: a câştigat 16,74 miliarde dolari, cu încasări de 51,865 miliarde dolari, în creştere cu 12%, în ambele cazuri, faţă de 2021.

Însă aceste rezultate trimestriale au fost mai slabe decât se aşteptau analiştii de pe Wall Street şi compania a recunoscut că s-a confruntat cu o conjunctură economică „schimbătoare” şi elemente imprevizibile, de la consolidarea dolarului la războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Cursul de schimb „nefavorabil” a diminuat veniturile sale cu 595 milioane, în timp ce reducerea operaţiunilor în Rusia a presupus cheltuieli pentru datorii neperformante, active deteriorate şi concedieri în sumă de 126 milioane.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, opririle de producţie în China şi deteriorarea pieţei calculatoarelor personale a presupus costuri de 300 milioane dolari, iar recentele reorganizări, compensaţii pentru concedieri de 113 milioane.

În ultimul trimestru, Microsoft a înregistrat o creştere de 20% a încasărilor din cloud, cu un avans notabil al serviciului Azure, însă mass-media de specialitate semnalează că această creştere este mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior.

De asemenea, au fost „umbre” pe alte segmente, precum scăderea cu 6% în cazul consolei Xbox şi a jocurilor sale sau cu 2% la licenţele Windows pe care le plătesc producătorii de calculatoare.

Directorul executiv al companiei, Satya Nadella, a declarat că „vede o oportunitate de a ajuta fiecare client din fiecare industrie în utilizarea tehnologiei digitale pentru a depăşi provocările actuale şi să iasă întărită” şi consideră că „nicio companie nu este mai bine poziţionată” ca Microsoft în domeniul digitalizării corporative.

Rezultatele, publicate marţi, la închiderea bursei, au generat o reacţie negativă şi acţiunile companiei au scăzut cu 0,2% în operaţiunile electronice. În ultimul an, Microsoft a pierdut 12% din capitalizare.

#analisti #calculatoare #Microsoft #profit

Armata germană a catalogat pentru prima dată amenințarea de sabotaj din partea Rusiei împotriva propriilor trupe și facilități drept „semnificativă”, al doilea nivel, din 4, ca gravitate pe scara internă a amenințărilor, arată o evaluare a Bundeswehr-ului despre care au relatat miercuri postul de televiziune german WDR și ziarul Süddeutsche Zeitung, scrie hotnews.ro.

Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a confirmat această evaluare, declarând reporterilor: „Constatăm că ne confruntăm cu o amenințare semnificativă de sabotaj la nivel general pentru Bundeswehr.”

Ridicarea nivelului a fost declanșată de descoperirea, la jumătatea lunii septembrie, a unei drone prăbușite care transporta o cutie cu explozibili puternici în apropierea bazei aeriene Wunstorf din Saxonia Inferioară, au relatat cele două instituții de presă, potrivit Reuters.

Pe scara internă a amenințărilor din armata germană (Bundeswehr), utilizată pentru evaluarea riscurilor de terorism sau sabotaj și pentru protecția bazelor militare, există 4 niveluri de gravitate.

Acest al doilea nivel ca gravitate, denumit Charlie, se instituie în momentul în care există informații sigure și clare despre un atac terorist sau un act de sabotaj iminent.

„Linia roșie” depășită

Documentul intern al armatei germane, consultat de WDR și de Sueddeutsche Zeitung, precizează că Rusia a depășit „o linie roșie anticipată anterior, caracterizată de intenții dăunătoare cu efecte cinetice și/sau letale” împotriva Germaniei și a Bundeswehr-ului, prin utilizarea dronelor transformate în arme.

Drona de la Wunstorf seamănă cu una încărcată cu explozibili care a fost folosită în atacul eșuat de pe aeroportul Leipzig/Halle, din luna august. Însă, spre deosebire de incidentul de la Leipzig, despre care autoritățile au afirmat că viza un avion civil de marfă, anchetatorii consideră că drona de la Wunstorf viza aeronavele Bundeswehr, conform documentului.

Autoritățile germane au învinovățit în mod direct Rusia pentru atacul de la Leipzig.

Moscova a negat orice implicare și a respins în mod constant acuzațiile privind desfășurarea de acțiuni de sabotaj sau atacuri hibride în Europa.

Documentul menționează, de asemenea, o serie de acțiuni de recunoaștere suspectate a fi de origine rusă pe teritoriul Germaniei, inclusiv survolarea cu drone a bazei de apărare antirachetă Arrow 3 din Saxonia-Anhalt și descoperirea unei camere camuflate care filma o gară de importanță strategică din Minden, Westfalia.

„Războiul din umbră”

Serviciile de informații se așteaptă ca situația să se agraveze pe termen scurt, fiind probabile noi acțiuni în viitorul apropiat, mai arată documentul, potrivit WDR și Sueddeutsche Zeitung.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că măsurile preventive sunt adaptate fiecărei baze în parte și pot varia de la intensificarea patrulelor de pază până la măsuri tehnice suplimentare de securitate, precum camere cu infraroșu și sisteme de supraveghere a gardurilor.

Această evaluare vine la puțin peste o săptămână după ce ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că Germania se confruntă cu un „război din umbră” și a solicitat extinderea competențelor serviciilor de informații.

„Războiul din umbră la care asistăm astăzi are un obiectiv care depășește cu mult tot ce s-a văzut în timpul Războiului Rece”, a declarat Dobrindt, în cadrul unei conferințe a BfV la Berlin.

„Scopul său clar este să ne destabilizeze – să ne destabilizeze în mod fundamental”, a adăugat Dobrindt.

Ministrul german al Afacerilor Interne nu a numit Rusia, dar declarațiile lui au venit pe fondul avertismentelor lansate în octombrie de șeful serviciului german de informații externe, BND, care vorbise, la rândul său, despre un „război din umbră” și avertizase că Germania riscă să intre într-un conflict violent cu Rusia.

Cancelarul Friedrich Merz a declarat miercuri că dezinformarea rusă și atacurile hibride reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania.

„Părerea mea este că poporul nostru încă subestimează această mare amenințare la adresa societății noastre… Acesta este un atac fundamental împotriva întregii ordini politice pe care am realizat-o după 1990”, a spus Merz.