La Chişinău s-a desfăşurat astăzi, 27 iulie, Congresul V ordinar al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). În cadrul evenimentului a fost prezentat raportul de activitate pentru perioada 2017 – 2022 și aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani. De asemenea, au fost alese organele de conducere: Consiliul Camerei; Comisia de Cenzori și Președintele instituției.

Astfel, prin vot unanim, Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al CCI, iar Mihai Bîlba și Natalia Calenic – vicepreședinți ai CCI a RM.

La Congres au participat 131 Delegați aleși de către cei peste 1 000 de membrii din toate regiunile țării. Printre cei prezenți la eveniment se numără reprezentanți ai Guvernului, ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, ai organizaţiilor internaţionale – partenere ale CCI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În raportul prezentat, preşedintele CCI Sergiu HAREA, a afirmat că în perioada 2017-2022, în ciuda crizei provocate de pandemia de COVID – 19, dar și de conflictul armat de la hotarele țării, Camera de Comerţ şi Industrie a fost alături de membrii săi pentru a le oferi suport. În această perioadă, 192 de companii au devenit member ale CCI.

Astfel, începând cu anul 2020, majoritatea serviciilor CCI au fost digitalizate, instituția reușind să ofere businessului platforma www.client.chamber.md pentru serviciile de expertiza, evaluarea și certificarea originii mărfurilor, a fost lansată versiunea modernizată a Registrului Membrilor CCI a RM, inițiată o platformă inovativă de marketing online www.virtual-fairs.md, care are drept scop să ajute producătorii să se promoveze, platforma de instruire la distanța www.academy.chamber.md, etc.

În perioada anilor 2017- 2022, instituția a organizat peste 60 de ședințe ale Comitetelor Sectoriale (Agricultură, Industrie, Servicii, Învățământ Dual); peste 15 600 de persoane au fost instruite de către Centrul de Formare Antreprenorială al CCI; au fost încheiate 15 Acorduri de Cooperare cu CCI din 9 state; CCI a avut întrevederi cu peste 70 de reprezentanți ai ambasadelor acreditate în Republica Moldova, BSO-uri de peste hotare; cele 10 filiale ale instituției au promovat interesele mediului de afaceri din regiune în raport cu Autoritățile Publice Locale; Curtea de Arbitraj Internațional și Centrul de Mediere al CCI au soluționat litigii comerciale naționale și internaționale; etc.

Sergiu HAREA a vorbit despre importanța dialogului public-privat şi cooperarea cu partenerii străini, ce favorizează promovarea mediului de afaceri autohton.

„Consider că odată cu impunerea unor restricții cauzate de pandemie, război, secetă, ș.a., este strict necesară implicarea autorităților și nu doar, pentru a diversifica servicii de suport pentru business. Vă asigur, stimați membri, de suportul CCI a RM și în continuare, și vă mulțumesc pentru încredere. Totodată, aduc sincere mulțumiri partenerilor de dezvoltare, datorită cărora astăzi putem oferi mediului de afaceri autohton servicii calitative, programe și proiecte necesare pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova”, a declarat Sergiu HAREA.

În cadrul ședinței au fost aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani, care includ: Eficientizarea dialogului cu instituțiile statului; Promovarea produselor autohtone pe piețele interne și internaționale; Formarea resurselor umane pentru sectorul economic, promovând și, implementând sisteme eficiente de pregătire și perfecționare a cadrelor și învățământul dual; Digitalizarea serviciilor CCI; etc.

Totodată, în cadrul evenimentului CCI a RM a semnat un acord de cooperare cu CCI din Baia-Mare, România, cu care urmează să fie organizată expoziția “Republica Moldova Prezintă” la Baia-Mare, în perioada 23-25 septembrie 2022.

Nota: CCI este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, înfiinţată în baza calităţii de membru, care reprezintă interesele, în ansamblu, ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. În prezent CCI are 1100 de membri. Primul Congres de constituire a avut loc în septembrie 2002.

#CCI a RM #program de activitate #Sergiu Harea

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.