La Chişinău s-a desfăşurat astăzi, 27 iulie, Congresul V ordinar al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). În cadrul evenimentului a fost prezentat raportul de activitate pentru perioada 2017 – 2022 și aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani. De asemenea, au fost alese organele de conducere: Consiliul Camerei; Comisia de Cenzori și Președintele instituției.

Astfel, prin vot unanim, Sergiu Harea a fost reales în calitate de preşedinte al CCI, iar Mihai Bîlba și Natalia Calenic – vicepreședinți ai CCI a RM.

La Congres au participat 131 Delegați aleși de către cei peste 1 000 de membrii din toate regiunile țării. Printre cei prezenți la eveniment se numără reprezentanți ai Guvernului, ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, ai organizaţiilor internaţionale – partenere ale CCI.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În raportul prezentat, preşedintele CCI Sergiu HAREA, a afirmat că în perioada 2017-2022, în ciuda crizei provocate de pandemia de COVID – 19, dar și de conflictul armat de la hotarele țării, Camera de Comerţ şi Industrie a fost alături de membrii săi pentru a le oferi suport. În această perioadă, 192 de companii au devenit member ale CCI.

Astfel, începând cu anul 2020, majoritatea serviciilor CCI au fost digitalizate, instituția reușind să ofere businessului platforma www.client.chamber.md pentru serviciile de expertiza, evaluarea și certificarea originii mărfurilor, a fost lansată versiunea modernizată a Registrului Membrilor CCI a RM, inițiată o platformă inovativă de marketing online www.virtual-fairs.md, care are drept scop să ajute producătorii să se promoveze, platforma de instruire la distanța www.academy.chamber.md, etc.

În perioada anilor 2017- 2022, instituția a organizat peste 60 de ședințe ale Comitetelor Sectoriale (Agricultură, Industrie, Servicii, Învățământ Dual); peste 15 600 de persoane au fost instruite de către Centrul de Formare Antreprenorială al CCI; au fost încheiate 15 Acorduri de Cooperare cu CCI din 9 state; CCI a avut întrevederi cu peste 70 de reprezentanți ai ambasadelor acreditate în Republica Moldova, BSO-uri de peste hotare; cele 10 filiale ale instituției au promovat interesele mediului de afaceri din regiune în raport cu Autoritățile Publice Locale; Curtea de Arbitraj Internațional și Centrul de Mediere al CCI au soluționat litigii comerciale naționale și internaționale; etc.

Sergiu HAREA a vorbit despre importanța dialogului public-privat şi cooperarea cu partenerii străini, ce favorizează promovarea mediului de afaceri autohton.

„Consider că odată cu impunerea unor restricții cauzate de pandemie, război, secetă, ș.a., este strict necesară implicarea autorităților și nu doar, pentru a diversifica servicii de suport pentru business. Vă asigur, stimați membri, de suportul CCI a RM și în continuare, și vă mulțumesc pentru încredere. Totodată, aduc sincere mulțumiri partenerilor de dezvoltare, datorită cărora astăzi putem oferi mediului de afaceri autohton servicii calitative, programe și proiecte necesare pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova”, a declarat Sergiu HAREA.

În cadrul ședinței au fost aprobate direcțiile principale de activitate pentru următorii cinci ani, care includ: Eficientizarea dialogului cu instituțiile statului; Promovarea produselor autohtone pe piețele interne și internaționale; Formarea resurselor umane pentru sectorul economic, promovând și, implementând sisteme eficiente de pregătire și perfecționare a cadrelor și învățământul dual; Digitalizarea serviciilor CCI; etc.

Totodată, în cadrul evenimentului CCI a RM a semnat un acord de cooperare cu CCI din Baia-Mare, România, cu care urmează să fie organizată expoziția “Republica Moldova Prezintă” la Baia-Mare, în perioada 23-25 septembrie 2022.

Nota: CCI este o organizaţie nonguvernamentală, autonomă şi independentă, înfiinţată în baza calităţii de membru, care reprezintă interesele, în ansamblu, ale întreprinzătorilor din Republica Moldova. În prezent CCI are 1100 de membri. Primul Congres de constituire a avut loc în septembrie 2002.

#CCI a RM #program de activitate #Sergiu Harea

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.