După ce fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Ion Chicu, a făcut public documentul care confirmă despre faptul că în Moldova a fost înregistrat un deces provocat de malarie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a venit cu unele precizări la acest caz.

Conform informațiilor, bărbatul, născut în anul 1989, angajat la Flota Maritimă din Odessa (Ucraina) în calitate de marinar, s-a aflat în Africa de Vest (regiune endemică pentru malarie) în perioada 21 februarie – 29 iunie 2022.

„În rezultatul anchetării epidemiologice, s-a constatat că pe data de 29 iunie bolnavul a revenit în Republica Moldova, iar în perioada aflării în Africa nu a administrat tratament specific antimalaric. Primele semne clinice au apărut la data 12 iulie manifestate prin febră 38,0C, cefalee, dureri în gât, slăbiciuni generale”.

Prin urmare, la data 16 iulie, starea bolnavului s-a agravat şi a fost internat cu diagnosticul „Pneumonie comunitară pe stânga, evoluţie medie”, cu febra 37,40 C, cefalee, vertij, slăbiciuni, inapetenţă, tuse.

La data de 18 iulie pacientul a fost diagnosticat cu malarie tropică și în aceiași zi a decedat.

Republica Moldova, pe parcursul mai multor decenii, este o țară liberă de malarie autohtonă, toate cazurile de boală înregistrate au fost de import. Pe parcursul ultimilor ani (2019-2021), s-au înregistrat 7 cazuri de îmbolnăvire (2019-3 cazuri, 2020-2 cazuri, 2021-2 cazuri), toate fiind cu statut de import.

Malaria, boală provocată de plasmodiul malaric și transmisă prin mușcătura țânțarului Anopheles, care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume.

Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice (clima temperată, prezența țânțarilor din genul Anopheles, migrația persoanelor în zonele endemice) situează Republica Moldova în rândul ţărilor cu risc sporit pentru infectarea cu malarie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Este important să rețineți că:

Malaria este o boală parazitară periculoasă pentru viaţă, cu transmitere prin înţepătura ţânţarilor infectaţi;
Dacă planificați călătoria spre o zonă endemică prin malarie, este necesară administrarea tratamentului profilactic;
Manifestările clinice caracteristice malariei pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi până la doi ani după părăsirea acesteia;
Boala poate fi prevenită şi tratată;
În cazul suspectării primelor simptome ale bolii, precum frisoane, febră, dureri de cap la 10-15 zile de la sosirea într-o țară endemică, apelați imediat după asistența medicală urgentă.

#ANSP #deces #malarie #victima

Pacienții care au suportat o intervenție chirurgicală cauzată de o apendicită (inflamația apendicelui) au prezentat un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer colorectal în comparație cu cei care au fost tratați cu antibiotice, potrivit unei analize ce a vizat peste 30.000 de cazuri, informează Reuters, transmite Agerpres.

În trecut, intervenția chirurgicală reprezenta standardul de tratament pentru apendicita acută. Gestionarea acestei afecțiuni ”s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu, iar tratamentul cu antibiotice este acum o opțiune acceptată”, a explicat coordonatorul studiului, Valentine Nfonsam, de la Facultatea de Medicină Morehouse din Atlanta, într-un comunicat.

Studiile anterioare care au comparat cele două metode s-au concentrat doar asupra rezultatelor pe termen scurt.

În cadrul noului studiu, Valentine Nfonsam și colegii lui au analizat datele obținute de la 15.774 de pacienți diagnosticați cu apendicită acută care au suferit o apendicectomie și de la 15.295 de pacienți care au fost tratați exclusiv cu antibiotice.

În anii care au urmat, cancerul colorectal a fost diagnosticat la 0,7% dintre pacienții din grupul cu apendicectomie și la 1,7% dintre cei tratați cu antibiotice, potrivit rezultatelor prezentate la congresul Colegiului American al Chirurgilor, organizat la Washington.

După luarea în considerare a factorilor de risc individuali, apendicectomia a fost asociată cu un risc relativ cu 58% mai scăzut de diagnosticare ulterioară a cancerului colorectal.

În trecut se credea că apendicele este inutil, însă cercetările medicale recente sugerează că această ipoteză nu este adevărată, a precizat Valentine Nfonsam.

În schimb, apendicele ar putea juca un rol în sistemul imunitar intestinal și în microbiomul intestinal – comunitatea de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv.

Ipoteza potrivit căreia inflamația persistentă sau modificările microbiomului intestinal ar contribui la apariția cancerului este plauzibilă din punct de vedere biologic, însă studiul nu a fost conceput pentru a o oferi un răspuns la această întrebare, a precizat Valentine Nfonsam.

”Aceste rezultate nu trebuie interpretate în sensul că orice pacient cu apendicită necesită o apendicectomie pentru a preveni cancerul”, a spus el.

”Tratamentul cu antibiotice rămâne o opțiune importantă. Totuși, atunci când discutăm despre o gestionare non-chirurgicală, trebuie să privim dincolo de episodul acut de apendicită și să avem în vedere riscul oncologic potențial pe termen lung, precum și o monitorizare adecvată”, a explicat coordonatorul studiului.