În Parlamentul de legislatura a XI-a sunt constituite 50 de grupuri parlamentare de prietenie cu alte țări, cel mai numeros fiind cel cu România.

Potrivit Parlamentului, cel mai numeros dintre toate cele 50 de grupuri parlamentare de prietenie, cel cu România reunește 53 de parlamentari, mai mult de jumătate din numărul total de deputați.

Totodată, în premieră, în Parlamentul de legislatura a XI-a, a fost creat grupul de prietenie a țării noastre cu Statul Qatar. De asemenea, Grupul de prietenie cu ţările Europei de Sud-Est a fost desființat, fiind create în loc grupuri de prietenie cu fiecare stat în parte din regiunea Europei de Sud-Est: Republica Albania, Republica Macedonia de Nord, Republica Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina.

În prezent, 37 de țări au create grupuri parlamentare de prietenie cu Republica Moldova.

Prin intermediul grupurilor de prietenie, Parlamentul fortifică relațiile de cooperare în diverse domenii cu alte țări și dezvoltă dialogul pe subiecte de interes comun. În prima jumătate a anului curent, au fost organizate cinci întrevederi online și patru vizite pe dimensiunea grupurilor parlamentare de prietenie.

Primele grupuri de prietenie în Parlamentul Republicii Moldova au fost constituite în anul 1994. Atunci, printr-o hotărâre a Legislativului, au fost create 25 de grupuri de prietenie.

Potrivit procedurii, componența nominală a grupurilor parlamentare de prietenie este stabilită în baza opțiunilor expuse de către deputați, iar repartizarea funcțiilor de președinți ai grupurilor se face ținându-se cont de reprezentarea proporțională a partidelor politice în Parlament.

#grupuri de prietenie #legislativ #parlament

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.