Fă rai din ce ai, spune o vorbă din bătrâni. Ne-am obișnuit să criticăm, să spunem că localitățile ne sunt urâte, gunoiul nu dispare pe străzi și râurile ne sunt pline de deșeuri. Iar când apare ceva frumos, uităm să apreciem și să prețuim.

Culmea e că anume noi le facem așa, prin acțiuni sau prun ignoranță. Noi creăm gunoiști pe câmpurile de la marginea satelor. Noi lăsam ambalaje, veselă de unică folosință și gunoi în păduri după ce am fost la picnicuri să ne bucurăm de natură. Noi lansăm spre cer baloane și lampioane care cad apoi în copaci, în râuri sau pe câmpii. Și tot noi ne plângem pe alții.

Demult a venit timpul în primul rând să apreciem ceea ce avem. Să prețuim curățenia, natura, munca gunoierilor și ambianța în care trăim, mergem la serviciu, la școală sau oriunde, să valorificăm puterea educației și a celor 7 ani de acasă pe care tot mai mulți nu-i au sau i-au pierdut. Elementar, primul lucru pe care îl poate face fiecare este să nu arunce pe jos oriunde sau când vede un „gunoi” care aruncă pe jos – să îi reproșeze. Nu mai zic de needucații care nu se pot abține să scuipe în mijlocul străzii.

Vă mai amintiți de mirosul de fum care se simte prin sate seara? Chiar dacă iarba și frunzele uscate se descompun perfect și aduc folos solului, oamenii preferă să umple localitățile cu miros insuportabil și să creeze probleme de mediu. Oare dacă fiecare ar explica părinților, bunicilor sau rudelor efectele acestor acțiuni, dacă profesorii ar explica elevilor, lucrurile nu s-ar schimba?! Desigur, unii ar spune că este treaba Ministerului Mediului. Dar oare și natura, și satul, și sănătatea nu sunt ale noastre?! Nu este responsabilitatea noastră să avem grijă de ele?!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De regulă, copiii urmează exemplul părinților. Dacă îi văd cum sortează gunoiul, o vor face și ei. Dacă mama ridică o hârtie care i-a căzut din geantă și o duce la tomberon, micuțul va face la fel. Dacă tata va strânge excrementele după ce a plimbat animalul de companie prin parc, urmașul va fi sigur că așa este corect. Educația și exemplele pe care le oferim sunt importante. Și nu doar pentru copii, ci și pentru maturi.

Oamenii au tendința să se comporte ca alții, pentru a fi acceptați și a simți că sunt membri ai grupului social. Partea negativă e că obișnuiesc să repete atât lucruri frumoase, cât și mai puțin frumoase. Să admitem că pe o bancă instalată în parc apare o inscripție urâtă peste noapte. La scurt timp va apărea a doua, a treia, a patra și tot așa până se găsește unul și mai deștept și viteaz și o strică. Poate schimbăm direcția? Poate explicăm că scaunul, strada, copacul, troleibuzul și tot ce este în jur sunt ale noastre. Sunt bunuri publice, și ale lui, și ale tale și ale mele. Ele sunt casa noastră comună, iar acasă nimeni nu strică, nu aruncă pe jos și nu se comportă în așa hal.

Cum v-ați simți dacă vedeți că vecinul sădește flori în curtea blocului? Sau dacă îl observați că adună mucurile de țigară de pe terenul de joacă? Probabil ați vrea să oferiți o mână de ajutor sau cel puțin să le-ați face observații celor care lasă gunoi.

Dacă o să aveți 10 prieteni care sortează gunoiul, cu siguranță veți deveni al 11-lea. Mai mult, veți fi inspirat, și unul câte unul, oamenii din anturaj vor face la fel, de la mic la mare.

Nimănui nu îi place să trăiască în mizerie, să meargă pe stradă și să îi cadă în cap gunoiul aruncat de la balcon sau să se plimbe prin parcul unde paharele de la cafea și sticlele de la bere sunt aruncate pe lângă urnă sau printre flori. Iar dacă observațiile și explicațiile nu funcționează nici măcar din a șaptea oară, să raportăm autorităților și să funcționeze legea. În cazul unor exponenți ai societății, amenzile usturătoare pot face minuni.

Noi suntem responsabili de mediul în care ne aflăm. Dacă la nivel legislativ muritorii de rând nu au mari oportunități, puterea noastră este în reacție și în acțiune. Ce putem este să dăm dovadă de respect pentru noi si pentru comunitatea în care trăim, prin fapte și prin exemple.

Să avem grijă de natură și ea va avea grijă de noi!

#curatenie #educație #gunoi #localități curate #societate sănătoasă

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.