Dacă încă nu ați revizuit garderoba și nu ați schimbat cu locul hainele de sezon iarnă-vară, atunci luna mai este cel mai potrivit timp pentru asta. Dacă veți păstra corect hainele de iarnă, nu doar vă veți elibera loc în dulap, dar și le veți asigura o „viața” mai lungă. V-am pregătit o scurtă recomandare de unde să vă apucați de lucru!

De unde să încep?

În primul rând, adunați hainele pe care plănuiți să le puneți la păstrare peste sezonul călduros. Verificați-le minuțios, pentru că ceea ce veți pune de o parte pe câteva luni, trebuie să fie curate. În caz contrar, vă va fi mai greu să spălați petele vechi de pe ele.

Verificați și dacă nu au vreun defect. Ar fi bine să le reparați, înainte de a le pune la păstrare. Imaginați-vă ce bătaie de cap veți avea, dacă, odată ce va veni toamna, veți scoate puloverul preferat și veți depista că are un cusur…

După ce veți spăla și repara hainele și încălțămintea, puteți să o îndepărtați din garderoba principală, de sezon. Este recomandat să o faceți pe categorii.

Îmbrăcămintea exterioară

Este bine să nu pliați paltoanele, pardesiurile, gecile și jachetele. Încheiați toți nasturii sau fermoarul și aranjați-le vertical pe umerașe late, astfel încât să nu se deterioreze umerii. Pentru unele stofe este recomandat să aveți și huse.

Protejați lâna și blana de molii

Pe piață veți descoperi o gamă largă de produse împotriva moliilor, doar că nu vă recomandăm să vă orientați spre produse naturale, care nu sunt toxice, dar ecologice și pentru dvs., și pentru planetă.

Cele mai cunoscute remedii sunt plicuri sau pungi cu lavandă sau cedru. Le-am testat și își fac treaba foarte bine! Puneți-le în buzunare la fiecare haină sau printre ele, în funcție de cum le aranjați.

Bonus va fi și un miros plăcut în dulap sau în locul de depozitare.

Hainele calde și accesoriile

Puloverele, fularele, căciulile, mănușile și alte accesorii pentru sezonul rece pot fi păstrate în recipiente pe care le puteți găsi ușor la piață, în magazine, sau pe care le puteți face improviza din cutii de carton.

Vă sfătuim să nu păstrați puloverele pe umerașe, pentru că riscați să le deformați. Pentru cei care au puțin loc în casă, pot să le păstreze în saci. Astfel, veți evita și prăfuirea lor.

Nu uitați nici aici de plicuri sau pungi cu lavandă sau cedru.

Încălțămintea

Încălțămintea spălată și uscată, înainte de a o trimite la păstrare, tratați-o cu cremă sau ceară, în funcție de materialul din care a fost confecționată.

Pentru ca să nu se deformeze, umpleți-le cu hârtie sau vată. Cred că ține-ți minte că, atunci când le procurați de la magazin, unele au accesorii speciale pentru a le menține forma. Le puteți găsi în vânzare.

Unii preferă să păstreze cutiile în care și-au cumpărat încălțămintea. Iarăși, dacă aveți spațiu suficient în casă, puteți recurge și la această soluție.

Și nu uităm că moliile au interes și pentru încălțăminte, în special, pentru cele care au blană. Credem că știți deja ce trebuie să faceți!

#garderoba #iarna

Atacul cibernetic în urma căruia au fost extrase datele a aproximativ 750.000 de cetățeni a scos la iveală probleme serioase în modul în care instituțiile statului comunică între ele și asigură securitatea sistemelor informatice. Deputatul Ion Chicu susține că autoritățile nu au observat timp de patru zile volumul neobișnuit de accesări și că unele sisteme guvernamentale ar fi fost conectate fără criterii clare de securitate.

După audierile parlamentare din 4 noiembrie, Chicu a declarat că reprezentanții instituțiilor au recunoscut că au aflat despre activitatea suspectă abia după ce cetățenii au început să se adreseze autorităților. Potrivit deputatului, instituțiile nu au comunicat între ele, iar acest lucru a întârziat depistarea atacului.

„A avut loc timp de patru zile lucrătoare. Toate instituțiile care au fost la audieri au comunicat că au aflat după ce cetățenii s-au adresat. La întrebarea cum e posibil ca instituțiile să nu vadă o asemenea activitate neobișnuită ca volum, au spus că nu este comunicare între instituții și ei nu au observat faptul că este o activitate neobișnuită”, a relatat parlamentarul.

O altă problemă semnalată de Chicu ține de faptul că aproximativ 200 de sisteme publice și guvernamentale sunt conectate printr-un punct comun. Deputatul spune că a întrebat conducerea Agenției de Guvernare Electronică ce criterii sunt folosite pentru a verifica securitatea sistemelor înainte de conectare, însă nu ar exista un set de reguli formalizate în acest sens.

„Dacă o instituție elaborează, dezvoltă un sistem și vrea să se conecteze la punctul ăsta, știind că dacă are vreo vulnerabilitate afectează tot sistemul, evident trebuie să ai niște criterii. Răspunsul a fost că nu există niciun set de criterii formalizat prin care să evalueze aceste sisteme”, a spus Ion Chicu.

Deputatul a confirmat că numărul persoanelor ale căror date au fost accesate este de aproximativ 750.000, însă a precizat că autoritățile nu au stabilit încă exact cum se distribuie acest număr în funcție de categoriile de informații extrase.

Chicu a menționat și accesarea unor date bancare, inclusiv a codurilor IBAN. Potrivit acestuia, guvernatarea Băncii Naționale a dat asigurări că nu există un risc pentru cardurile bancare, însă băncile își modifică întrebările de verificare adresate clienților care telefonează la call-centre.

În lipsa unor concluzii clare ale anchetei, deputatul le recomandă cetățenilor să fie precauți și să nu ofere informații despre activitățile economice sau bancare.

„Din ceea ce ne-au comunicat MAI-ul, SIS-ul, Procuratura, până când sunt la etapă de investigare, încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat. Cred cred că concluzia, dacă să vorbim de acest domeniu: să fim precauți. Nu dați informații depsre activitățile economice, bancare și așa mai depart”, a avertizat Chicu.

Menționăm că, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a declarat că, în cele patru zile în care s-a produs atacul, sistemele guvernamentale au înregistrat peste șase milioane de accesări, în timp ce media zilnică obișnuită ar fi de 20.000–40.000. Potrivit lui Carp, autoritățile suspectează implicarea unor actori statali din alte țări, deoarece datele sustrase nu au apărut deocamdată la vânzare pe darknet, iar nicio grupare de hackeri nu și-a revendicat atacul.

Amintim că, în perioada 19–23 octombrie, au fost extrase date personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni, inclusiv informații despre identitate, familie, statut social și medical, pensii, bunuri, vehicule și date financiare. Procurorii au pornit o cauză penală, însă ancheta se află la început. Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Victor Furtună, a declarat că, deocamdată, nu pot fi oferite detalii despre instituțiile vizate sau despre proveniența atacului. În urma incidentului, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, a fost demisă.