Arestarea Marinei Tauber, persecutarea opoziției, precum și înlăturarea procurorului general al Moldovei din funcție cu încălcarea gravă a normelor și procedurilor fac subiectul unui nou articol în publicația europeană Eureporter. Articolul a fost preluat de o serie de publicații de prestigiu, printre care London Globe, Brussels Standard, Le Globe France, Topline News, Globo Espana și altele.

Articolul trece în revistă ultimele evenimente din Republica Moldova. În special, publicația accentuează arestarea unuia dintre liderii opoziției din Moldova, Marina Tauber. Liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, citat de Eureporter, a declarat că arestarea colegei lui de partid nu este doar o acțiune criminală și discriminatorie din punct de vedere politic, ci este organizată la comandă.

„Instanța este supravegheată și instruită direct de Maia Sandu, președintele Republicii Moldova. O țară și un președinte care intenționează să intre în Uniunea Europeană și să implementeze și să urmeze regulile dreptului european acționează ca un adevărat dictator al Estului. Marina Tauber este unul dintre cei mai fundamentali și indispensabili membri ai partidului, iar persecuția sa este contrară tuturor regulilor drepturilor omului și principiilor democratice din Moldova și din Uniunea Europeană. Nu pare nimic mai mult decât un act de răzbunare personală din partea cuiva căruia îi lipsește conducerea țării”, a declarat Ilan Șor pentru presa internațională.

Publicația mai face referire și la cele mai recente derapaje ale guvernării PAS din domeniul justiției.

„Așa-zisa reformă a justiției, care a dus la demiterea Procurorului General, a fost realizată cu grave deficiențe procedurale și cu reguli care, în general, nu respectă standardele internaționale, încât Comisia de la Veneția a Consiliului Europei, a emis o opinie negativă cu privire la schimbările operate de guvernare și a formulat o serie de recomandări care au fost ignorate de majoritatea parlamentară de la Chișinău. Un alt element care confirmă presupusele abuzuri este nota emisă de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a recomandat Moldovei să-și revizuiască deciziile de demitere a Procurorului General, sugerând că, în caz contrar, acesta va avea câștig de cauză la CEDO”, se mai arată în articol.

#Marina Tauber #Moldova #opozitie #Partidul Șor #presa internationala

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.