Trupele americane și indiene vor lua parte la un exercițiu militar comun în octombrie în statul indian Uttarakhand, care este situat în apropierea teritoriului disputat unde trece granița India-China. Despre asta a scris duminică, 7 august curent, CNN, citând o sursă printre militarii de rang înalt ai armatei indiene. În iunie, Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la dezvoltarea infrastructurii militare de către China în regiune.

Exercițiul se va concentra pe antrenamentul de luptă la altitudine mare și se va desfășura la o altitudine de 10.000 de picioare (3.000 de metri), la aproximativ 95 km de linia de control efectiv, a spus sursa anonimă.

Pentagonul a declarat pentru CNN că parteneriatul SUA cu India este „unul dintre cele mai importante elemente” ale viziunii sale comune despre un Indo-Pacific liber și deschis. Exercițiile dintre armatele americane și cele indiene vor îmbunătăți „interoperabilitatea” pentru a asigura securitatea regională, este sigur Pentagonul.

Linia de demarcație la granița dintre India și China a fost realizată în 1962 după războiul de graniță, lungimea sa depășind 4 mii de km. Granița celor două state trece de-a lungul liniei, dar nu există o demarcație general recunoscută între ele în această zonă, părțile contestând aceste teritorii.

În mai, Ministerul de Externe indian a raportat că China construia un al doilea pod peste Lacul Pangong într-o zonă în litigiu pe care New Delhi o consideră ocupată de Beijing.

În timpul unei vizite în India în iunie, comandantul armatei americane, generalul Charles Flynn, a numit dezvoltarea infrastructurii militare de către China la granița cu India „alarmantă” și „instructivă”. China a apreciat apoi vizita generalului american ca pe o încercare de a „aprinde flăcările”.

Au existat de mai multe ori încălcări între armata chineză și cea indiană, una dintre cele mai recente a avut loc la mijlocul lunii iunie 2020. În New Delhi, s-a raportat că lupta a durat aproximativ șase ore fără folosirea armelor de foc, doar cu bastoane, pietre și bâte cu cuie. 20 de soldați indieni au fost uciși, numărul morților din partea chineză este necunoscut. Ministerul de Externe indian a dat vina pe China pentru incident.

În decembrie anul trecut, Pentagonul a observat o concentrare de trupe chineze în apropierea liniei de demarcație, ceea ce a provocat alarmă în rândul angajaților departamentului, a declarat un oficial fără nume pentru The Foreigh Policy.

Potrivit acestuia, motivul de îngrijorare a fost redistribuirea bombardierelor strategice chineze la graniță. Washingtonul este în contact cu New Delhi la „toate nivelurile”, Statele Unite au început să împartă mai des informații cu India privind mișcările armatei chineze, a spus sursa.

#china #India #SUA

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.