Fostul preşedinte american Donald Trump a cerut Biroului Federal de Investigaţii (FBI) să returneze documente cu caracter privat sau vizate de privilegiul executiv care ar fi fost colectate în timpul percheziţiei de la reşedinţa sa.

„Tocmai s-a aflat că FBI, în faimoasa percheziţie de la Mar-a-Lago, a luat cutii cu materiale aflate sub incidenţa protecţiei «avocat-client», precum materiale aflate sub incidenţa privilegiului executiv, pe care dacă ar fi ştiut nu le-ar fi luat. Solicit în mod respectuos ca aceste documente să fie returnate imediat în locul din care au fost luate”, a precizat fostul preşedinte al SUA.

Agenţii FBI au colectat 33 de articole în cursul percheziţiei efectuate în reşedinţa lui Donald Trump, inclusiv 11 seturi de documente clasificate. Însă Donald Trump susţine că documentele fusesere declasificate de el în timp ce era preşedinte. Privilegiul avocat-client permite menţinerea caracterului privat asupra conversaţiilor între un avocat şi clientul acestuia în timpul unei investigaţii, în timp ce privilegiul executiv îi permite unui preşedinte să nu dezvăluie anumite conversaţii celorlalte două puteri ale statului, legislativă şi judiciară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă privilegiul executiv nu are valoare absolută. În timpul scandalului „Watergate”, Curtea Supremă de Justiţie a decis că fostul preşedinte Richard Nixon nu putea folosi privilegiul executiv pentru a ascunde dovezi „relevante în mod demonstrabil într-un proces penal”.

Donald Trump a recurs la privilegiul executiv pentru a refuza transmiterea stenogramelor unor conversaţii către Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care anchetează violenţele produse la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021. Agenţii federali care au efectuat percheziţia în reşedinţa lui Donald Trump au acţionat în baza unui mandat emis pentru investigarea unor potenţiale infracţiuni comise prin încălcarea Legii privind Spionajul, care interzice deţinerea neautorizată de informaţii despre securitatea naţională.

De asemenea, sunt suspectate încălcări ale unei legi federale care interzice ascunderea unui document sau obstrucţionarea unei anchete guvernamentale, precum şi ale unui regulament care interzice mutarea neautorizată de materiale guvernamentale. Agenţii FBI au colectat 11 seturi de documente secrete din reşedinţa lui Donald Trump. Sunt documente care conţin inclusiv „informaţii sensibile structurate pe categorii”, care, în cazul publicării, pot afecta „în mod excepţional de grav” interesele Statelor Unite.

De asemenea, au fost depistate documente prezidenţiale referitoare la ordonanţa de graţiere a lui Roger Trump, un aliat al lui Donald Trump, precum şi informaţii despre preşedintele Franţei. Au fost colectate şi fotografii, o notă scrisă de mână, documente secrete şi confidenţiale.

Donald Trump a cerut publicarea mandatului în virtutea căruia a fost efectuată percheziţia la reşedinţa sa din statul Florida şi a catalogat drept o „farsă” informaţia publicată de cotidianul The Washington Post privind căutarea de către FBI a unor documente clasificate despre arme nucleare.

„Tema documentelor despre arme nucleare este o farsă şi sunt implicaţi aceiaşi oameni corupţi. De ce nu a permis FBI percheziţia în reşedinţa din Mar-a-Lago în prezenţa avocaţilor noştri şi a altor oameni?”, a declarat Donald Trump.

De altfel, Donald Trump a sugerat că agenţii FBI ar fi putut planta probe împotriva sa în timpul percheziţiei şi crede că preşedintele Joseph Biden a ştiut de operaţiune, deşi Casa Albă a negat acest lucru.

„Li s-a cerut tuturor să plece din incintă, au vrut să fie lăsaţi singuri, fără martori care să vadă ce fac, ce iau şi sper că nu au plantat probe. De ce au insistat vehement să nu fie nimeni care să îi supravegheze, să plece toată lumea? Obama şi Clinton nu au fost vizaţi deloc de astfel de percheziţii, în pofida disputelor majore”, a afirmat Donald Trump.

Numeroşi politicieni republicani, inclusiv fostul vicepreşedinte Mike Pence, au criticat descinderea FBI la reşedinţa lui Trump. Casa Albă susţine că preşedintele Biden a aflat „din relatările publice” despre percheziţii. Procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, a declarat că, deşi nu a fost o decizie „uşoară”, el a aprobat personal mandatul de percheziţie la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump.

#Casa Alba #documente #Donald Trump #FBI

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.