Fostul preşedinte american Donald Trump a cerut Biroului Federal de Investigaţii (FBI) să returneze documente cu caracter privat sau vizate de privilegiul executiv care ar fi fost colectate în timpul percheziţiei de la reşedinţa sa.

„Tocmai s-a aflat că FBI, în faimoasa percheziţie de la Mar-a-Lago, a luat cutii cu materiale aflate sub incidenţa protecţiei «avocat-client», precum materiale aflate sub incidenţa privilegiului executiv, pe care dacă ar fi ştiut nu le-ar fi luat. Solicit în mod respectuos ca aceste documente să fie returnate imediat în locul din care au fost luate”, a precizat fostul preşedinte al SUA.

Agenţii FBI au colectat 33 de articole în cursul percheziţiei efectuate în reşedinţa lui Donald Trump, inclusiv 11 seturi de documente clasificate. Însă Donald Trump susţine că documentele fusesere declasificate de el în timp ce era preşedinte. Privilegiul avocat-client permite menţinerea caracterului privat asupra conversaţiilor între un avocat şi clientul acestuia în timpul unei investigaţii, în timp ce privilegiul executiv îi permite unui preşedinte să nu dezvăluie anumite conversaţii celorlalte două puteri ale statului, legislativă şi judiciară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă privilegiul executiv nu are valoare absolută. În timpul scandalului „Watergate”, Curtea Supremă de Justiţie a decis că fostul preşedinte Richard Nixon nu putea folosi privilegiul executiv pentru a ascunde dovezi „relevante în mod demonstrabil într-un proces penal”.

Donald Trump a recurs la privilegiul executiv pentru a refuza transmiterea stenogramelor unor conversaţii către Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care anchetează violenţele produse la Capitoliu pe 6 ianuarie 2021. Agenţii federali care au efectuat percheziţia în reşedinţa lui Donald Trump au acţionat în baza unui mandat emis pentru investigarea unor potenţiale infracţiuni comise prin încălcarea Legii privind Spionajul, care interzice deţinerea neautorizată de informaţii despre securitatea naţională.

De asemenea, sunt suspectate încălcări ale unei legi federale care interzice ascunderea unui document sau obstrucţionarea unei anchete guvernamentale, precum şi ale unui regulament care interzice mutarea neautorizată de materiale guvernamentale. Agenţii FBI au colectat 11 seturi de documente secrete din reşedinţa lui Donald Trump. Sunt documente care conţin inclusiv „informaţii sensibile structurate pe categorii”, care, în cazul publicării, pot afecta „în mod excepţional de grav” interesele Statelor Unite.

De asemenea, au fost depistate documente prezidenţiale referitoare la ordonanţa de graţiere a lui Roger Trump, un aliat al lui Donald Trump, precum şi informaţii despre preşedintele Franţei. Au fost colectate şi fotografii, o notă scrisă de mână, documente secrete şi confidenţiale.

Donald Trump a cerut publicarea mandatului în virtutea căruia a fost efectuată percheziţia la reşedinţa sa din statul Florida şi a catalogat drept o „farsă” informaţia publicată de cotidianul The Washington Post privind căutarea de către FBI a unor documente clasificate despre arme nucleare.

„Tema documentelor despre arme nucleare este o farsă şi sunt implicaţi aceiaşi oameni corupţi. De ce nu a permis FBI percheziţia în reşedinţa din Mar-a-Lago în prezenţa avocaţilor noştri şi a altor oameni?”, a declarat Donald Trump.

De altfel, Donald Trump a sugerat că agenţii FBI ar fi putut planta probe împotriva sa în timpul percheziţiei şi crede că preşedintele Joseph Biden a ştiut de operaţiune, deşi Casa Albă a negat acest lucru.

„Li s-a cerut tuturor să plece din incintă, au vrut să fie lăsaţi singuri, fără martori care să vadă ce fac, ce iau şi sper că nu au plantat probe. De ce au insistat vehement să nu fie nimeni care să îi supravegheze, să plece toată lumea? Obama şi Clinton nu au fost vizaţi deloc de astfel de percheziţii, în pofida disputelor majore”, a afirmat Donald Trump.

Numeroşi politicieni republicani, inclusiv fostul vicepreşedinte Mike Pence, au criticat descinderea FBI la reşedinţa lui Trump. Casa Albă susţine că preşedintele Biden a aflat „din relatările publice” despre percheziţii. Procurorul general al Statelor Unite, Merrick Garland, a declarat că, deşi nu a fost o decizie „uşoară”, el a aprobat personal mandatul de percheziţie la reşedinţa fostului preşedinte Donald Trump.

#Casa Alba #documente #Donald Trump #FBI

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.