„Zilele Chișinăului” la Suceava se vor desfășura în perioada 19-21 august 2022 la Suceava, România. Evenimentul este organizat în cadrul Proiectului „Basarabia salută Bucovina”, finanțat de Departamentul pentru Relații cu Republica Moldova al Guvernului României.

Proiectul urmărește promovarea tradițiilor culturale și transferul între generații a valorilor de ordin cultural. Municipiul Chișinău va fi reprezentat de actorii Teatrului Satiricus „I. L. Caragiale”, orchestra fraților Advahov, Eugen Doga, Zinaida Julea, Igor Cuciuc, soprana Natalia Tanasiiciuc și formația Brio Sonores.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform programului, pe 19-21 august, la Muzeul Satului Bucovinean va avea loc „Târgul Meșterilor Populari din Republica Moldova”, care va aduna peste 40 de artizani din Chișinău, Cricova, Ștefan-Vodă, Sângerei, Rîșcani și Soroca. Pe 20 august, pe scena Teatrului Municipal „Matei Vișniec”, actorii de la Satiricus vor juca piesa „Fără pijamale”, iar pe 21 august 2022, la Cetatea de Scaun a Sucevei va avea loc un spectacol muzical cu frații Advahov și Eugen Doga.

De asemenea, pe parcursul a trei zile, tezaurul cultural va fi prezentat și prin intermediul unui târg al meșterilor populari. Evenimente similare urmează să se desfășoare la Alba-Iulia și Piatra-Neamț.

#cetatea Suceava #concert #cultura #Eugen Doga #Suceava #Zilele Chișinăului

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.