Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos, una dintre cele mai mari sărbători religioase.

Potrivit moldpres.md, în această zi, Mântuitorul Iisus Hristos i-a luat pe ucenicii săi Ioan, Petru și Iacob și au urcat pe Muntele Tabor. Acolo, pe când se ruga, Domnul s-a schimbat la față. Potrivit Bibliei, „chipul radia, lumina ca soarele, iar hainele i s-au făcut albe ca zăpada. Au apărut și cei doi mari prooroci, Moise și Ilie, iar dintr-un nor s-a auzit: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care am binevoit; pe Acesta să-L ascultați”.

Sărbătoarea „Schimbarea la Față a Domnului” aduce și o transformare în natură. Potrivit credinței populare, „Probajiile” înseamnă începutul toamnei. Păsările migratoare se pregătesc să plece, iar insectele și târâtoarele își caută adăpost în pământ, pentru perioada rece. În această zi se duc la biserică struguri din recolta nouă pentru a fi sfințiți. Tot astăzi este dezlegare la pește pentru creștinii care postesc. De „Schimbarea la Față” se culeg plante medicinale, cum ar fi busuiocul, „Părul Maicii Domnului”, „Palma Maicii Domnului”, „Rugul sântămăresc” etc.

De ”Probajii”, nu e bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarea sărbătoare. Fetelor li se recomandă să nu se pieptene de „Schimbarea la Față”, pentru că s-ar putea să nu le mai crească părul, așa cum nu mai crește nici iarba. Tradiția populară mai spune că în această zi nu se spală, iar femeile însărcinate, dacă vor posti în această zi, vor avea parte de o naștere ușoară și de copii sănătoși.

Dacă de „Schimbarea la Față” vremea este însorită, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată. Dacă plouă, toamna va fi mohorâtă. În unele localități, în biserici se face pomenirea morților, mai ales a eroilor căzuți pentru apărarea țării.

#Probajii #sarbatoare #tradiții

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.