Sub auspiciul Fundației pentru Democrație si Progres (FDP), prezidată de Dumitru Diacov, la baza de odihnă Odiseu de la Vadul lui Voda în cadrul conferinței politice: „De la confruntare la dialog, de la dialog la cooperare, de la cooperare la progres”, s-au reunit peste 120 de invitați, reprezentanți ai partidelor politice, analiști, experți, reprezentanți ai societății civile si aleși locali, care se asociază cu centrul eșichierului politic din Moldova, scrie Unimedia.info.

„Evenimentul este o prima încercare de a așeza la o masa de discuții liderii partidelor care până acum nu au comunicat intre ei. Este greu de spus dacă vom depăși sau nu animozitățile noastre, dar este clar că, în situația politica curentă, niciunul din aceste partide separat nu pot pretinde la un rezultat de sine stătător suficient să asigure accederea în viitorul Parlament”, a declarat Dumitru Diacov.

Potrivit politicianului, odată cu dispariția din Parlament a PDM, a dispărut și centrul politic care asigura un echilibru în politicul din Republica Moldova, iar scăderea numărului de partide reprezentate în Parlament, dar și antagonismul accentuat al acestora face consensul democratic larg practic imposibil.

„De aceea am inițiat această platformă de discuții și dezbateri politice care să contribuie la inițierea dialogului și cooperării politice pe centrul eșichierului politic, și care sperăm va contribui la obținerea unui dialog politic viabil și consens democratic larg”.

Printre participanți, s-au numărat inclusiv reprezentanți ai conducerii Partidului Popular din Moldova, Partidului Schimbării, Partidului Consolidării și Democratizării Moldovei, a Partidelor PACE și Democrația Acasă, Partidului Pro Moldova, Platforma CUB, Partidului Democrat din Moldova, precum și alte mișcări și organizații politice. Evenimentul a reunit totodată zeci de primari, viceprimari, consilieri raionali, orășenești, comunali, sătești, atât afiliați cât și neafiliați politic, 13 președinți de raioane, deputați ai Adunării Populare din UTAG.

Conferința a fost susținută și organizată în parteneriat cu Olof Palme Center, donatorul și partenerul FDP, reprezentând organizația umbrelă a mișcării social-democrate suedeze pentru solidaritate internațională și advocacy.

#discutie #Dumitru Diacov #PDM

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.