Moscova bagă în gura Casei Albe declarațiile Maiei Sandu și a lui Vladimir Zelenski precum că negocierile cu Kremlinul nu și-ar mai avea locul și ar fi ineficiente. Presa de la Moscova susține că astfel de afirmații le-au fost indicate celor doi președinți de către Washington.

Conform TASS, Sandu a făcut declarațiile în timp ce vorbea la forumul Alpbach din Austria, iar Zelenski – la Platforma Crimeea. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a numit anterior formatul inițiat de Ucraina „un sabat în care Occidentul va continua să cultive sentimentele neonaziste și rasiste ale autorităților moderne ucrainene”.

Ce a spus Sandu în Austria?

În cadrul discursului de la evenimentul din Austria, Sandu a vorbit despre războiul din Ucraina și a condamnat Rusia pentru acțiunile militare. În declarațiile publicate de Președinție se arată că aceasta a mai vorbit despre integrarea europeană și probleme energetice, dar nu a pomenit despre negocieri.

Problema tratativelor cu Moscova a fost abordat ulterior. În cadrul unor discuții după discursul președintei Republicii Moldova, Sandu a punctat că „din păcate, din ce vedem, din ce auzim de la Kremlin, au alte planuri, trăiesc în altă lume. Ce trebuie să facem este să oprim acest război. Nu știu dacă cineva poate face schimbarea prin discuții”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Zelenski la Platforma Crimeea

Conform președintelui ucrainean, după ce țara vecină preia sub control Crimeea, ea va deveni parte a Uniunii Europene, iar acest lucru va deschide „oportunități extraordinare” pentru oamenii care locuiesc acolo.

Conform lui, negocierile cu Moscova sunt excluse. Liderul de la Kiev a punctat că Moscova „nu s-a gândit niciodată la dialog, ci a fost doar în pregătiri pentru război”.

Zelenski a conchis că tratativele nu mai au sens dacă rușii trec „ultima linie”. El s-a referit la un potențial proces contra militarilor ucrainenei care au protejat Mariupolul.

#moscova #Negocieri #războiul din Ucraina #Rusia #Sandu #Zelenski

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.