10 milioane de m3 de gaze naturale vor fi procurate de SA „Energocom”, în două tranșe, și stocate în depozitele din România. O asemenea decizie a fost luată, astăzi, 29 august, în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidate de prim-ministra Natalia Gavrilița.

Așadar, stocurile de gaze naturale vor fi procurate și livrate în baza unui contract-cadru de vânzare-cumpărare a gazelor naturale de tip EFET, încheiat între SA „Energocom” și SA „Moldovagaz”.

Pentru prima tranșă, prețul de achiziție va constitui 1458,92 de dolari per 1000 m³ și va fi confirmat prin actul de predare-primire între SA „Moldovagaz” și FJSC „Gazprom”, la care vor fi adăugate costurile de livrare prin sistemul de transport al SRL „Moldovatransgaz”.

A doua tranșă de procurare a gazelor naturale va fi efectuată în luna septembrie, la un preț preliminar de 1881 de dolari per 1000 m³, estimat conform situației din 26 august 2022. SA „Moldovagaz” și Agenția Proprietății Publice vor informa Comisia pentru Situații Excepționale cu privire la costul final.

SA „Energocom” va stoca gazele naturale procurate în ambele tranșe în depozitele din România. Până în acel moment, SRL „Moldovatransgaz” va asigura păstrarea gratuită a stocurilor procurate de către SA „Energocom”.

Totodată, membrii CSE au decis alocarea din bugetul de stat a 322 milioane de lei Societății pe Acțiuni „Energocom”, în scopul majorării capitalului social. Transferarea mijloacelor financiare va fi asigurată de Ministerul Finanțelor, la solicitarea Agenției Proprietății Publice.

SA „Energocom” va depune la Comisia Națională a Pieței Financiare actele privind emisiunea suplimentară de acțiuni, pentru notificarea și efectuarea înscrierilor corespunzătoare în Registrul emitenților de valori mobiliare. SA „Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare” nu va percepe comisioane pentru înregistrarea valorilor mobiliare în cadrul emisiunii suplimentare de acțiuni ale SA „Energocom”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostrum de TELEGRAM!

#Energocom #gaze naturale #Romania

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.