Deputatul ucrainean, Oleksii Kovalev, în vârstă de 33 de ani, care trecuse în regiunea ocupată Herson, temporar de armata Federației Ruse, pentru a lucra pentru administraţia rusă a fost asasinat.

Ancheta preliminară arată că Oleksii Kovalev a fost împuşcat mortal în locuinţa sa, au anunţat autorităţile de anchetă penală ruse pe Telegram. Partenera sa a fost înjunghiată în atac şi a murit la spital, potrivit unor surse ucrainene.

Câţiva deputaţi ucraineni au informat despre moartea lui Kovalev. Acesta supravieţuise deja unei explozii în iunie.

Omul de afaceri Oleksii Kovalev fusese ales în Rada Supremă în 2019 prin mandat direct în regiunea Herson pentru partidul prezidenţial „Slujitorul Poporului”. În aprilie, după ce a revenit în regiune, a fost exclus din partid şi din grupul parlamentar sub suspiciunea de colaborare cu Moscova, iar procuratura l-a anchetat pentru trădare.

În regiunea Herson controlată de Rusia, el a avut funcţiile de adjunct al şefului administraţiei şi ministru al Agriculturii.

Rusia a preluat controlul în aproape toată regiunea Herson din sudul Ucrainei după invazia declanşată la 24 februarie.

În ultimele săptămâni au avut loc mai multe atacuri asupra unor ucraineni care au colaborat cu forţele de ocupaţie, iar ieri, forțele armate ale Ucraina au început ofensiva pe mai multe direcții în Sudul țării, regiunea Herson, reușind să recupereze un mic teritoriu ocupat, prin ruperea primei linii de apărare rusă.

#asasinat #deputat #Herson #impuscat #Oleksii Kovalev #Ucraina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.