Criza gazelor naturale, dar și declarațiile din ultima perioadă destul de alarmante ale Moscovei la adresa țării noastre au fost două subiecte abordate de către președinta țării, Maia Sandu, la Formul Strategic Bled 2022, la care a participat ieri, 29 august în format online.

Maia Sandu a salutat crearea platformei comune europene de cumpărare a gazelor naturale, însă, care va da roade abia peste câțiva ani. Până atunci, Moldova are de suferit din cauza prețului mare de achiziție în prezent, care ajunge să coste de cel puțin 10 ori mai mult, decât anterior.

„Noi ne-am bucurat de anunțul UE, privind crearea unei platforme pentru procurarea comună a gazelor naturale, dar care urmează să devină operațională. Întrebarea mea este despre prețuri, pentru că astăzi Republica Moldova plătește de zece ori mai mult decât acum un an și jumătate pentru achiziționarea gazului. Vă puteți imagina care este impactul asupra populației, deoarece Moldova este o țară săracă iar consumul de energie reprezintă o parte mare din bugetul oamenilor. Astfel de majorări ale prețurilor au implicații dramatice și oricât nu și-ar dori statul să sprijine populația, nu ar putea compensa toate aceste creșteri. Este extrem de important pentru noi să menținem pacea în Moldova și să ne asigurăm că putem oferi un grad de securitate energetică cetățenilor, pentru că aceasta va ajuta la menținerea stabilității în țară, care este importantă pentru noi dar și pentru vecinii noștri Ucraina și România”, a spus Maia Sandu.

Totodată, șefa statului a vorbit și despre faptul că Rusia și-a schimbat retorica în coraport cu țara noastră de la începutul războiului în Ucraina, pentru că țara noastră a condamnat această invazie, motiv pentru care Moscova lansează mesaje tot mai amenințătoare la adresa securității statului, dar și care pun în pericol, independența și suveranitatea Moldovei.

„Suntem într-o situație dificilă pentru că ne aflăm într-o regiune din apropierea războiului. Propaganda a fost o problemă mare pentru Moldova o perioadă foarte îndelungată. Sunt oameni care încă nu înțeleg realitatea, deși acest război schimbă situația. De asemenea, avem o dependență acută de resursele energetice rusești. Cu toții ar trebui să ne învățăm lecțiile în legătură cu energia. Moldova și-a învățat cu siguranță lecția și încercăm să lucrăm pentru diversificarea surselor, dar nu este un lucru ușor de făcut rapid. În mod special într-o astfel de piață, cu prețuri atât de mari”, a declarat șefa statului.

Precizăm că, Forumul Strategig Bled este o conferință internațională anuală organizată din 2006 în Bled, Slovenia. Scopul său este de a fi o platformă pentru a exprima opinii contrastante despre societatea modernă și viitorul acesteia. Această întrunire este o conferință importantă a liderilor din Europa Centrală și de Sud-Est. Forumul a fost inițiat de Guvernul Sloveniei.

Agenda evenimentului o puteți găsi aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bled #discurs #forum #Maia Sandu #Slovenia

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.