Mihail Gorbaciov, ultimul secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1985–1991), a fost printre puținii lideri care i-a transmis public lui Putin să lase puterea și să plece de la Kremlin. Câștigător al Nobelului pentru Pace în 1990 și a unui premiu Grammy în 2004, acordat pentru cel mai bun album de cuvinte vorbite pentru copii, el și-a construit o reputație de reformist prin politicile de glasnost („deschidere”) și perestroika („restructurare”), care în final au dus la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Cum a ajuns Mihail Gorbaciov președinte al Uniunii Sovietice?

Mihail Gorbaciov a fost numit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) în 1971, potrivit hotnews.ro. În 1979–80, Gorbaciov s-a alăturat Biroului Politic- organului suprem de elaborare a politicilor Uniunii Sovietice, iar în 1985 a fost ales secretar general al PCUS.

În octombrie 1988, secretarul general Gorbaciov a fost ales la președinția prezidiului legislativului național (Sovietul Suprem). La scurt timp după aceea, Gorbaciov a instaurat un parlament bicameral. În 1989, parlamentul a ales din rândurile sale un nou Soviet Suprem și l-a numit pe Gorbaciov președinte.

În 1991 a trecut printr-o lovitură de stat dată de conservatorii din partid care se opuneau cu vehemență oricăror măsuri care ar fi schimbat caracterul și integritatea Uniunii Sovietice. Conservatorii din conducerea sovietică, autointitulându-se „Comitetul de Stat de Urgență”, au declanșat o lovitură de stat pentru a-l îndepărta pe Gorbaciov din fruntea statului și pentru a împiedica semnarea noului tratat unional

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Uniunii Sovietice a fost ținut în arest la domiciliu în Crimeea între 19 -21 august. După ce a fost eliberat, la reîntoarcerea la Moscova, Gorbaciov și-a dat seama că nu mai controla Uniunea sau Rusia și că era singur în față tot mai puternicului Elțin, tocmai cel care ajutase la înfrângerea puciului.

Pentru ce e cunoscut Mihail Gorbaciov?

Mihail Gorbaciov a jucat un rol cheie în încheierea dominației Uniunii Sovietice după cel de-al Doilea Război Mondial asupra Europei de Est. Gorbaciov a sprijinit căderea Cortinei de Fier care separa statele comuniste estice de cele necomuniste occidentale.

În relațiile externe, Gorbaciov a cultivat relații prietenoase cu statele necomuniste, mai ales cu Statele Unite. Gorbaciov a lucrat cu președintele american Ronald Reagan pentru a reduce tensiunea politică și militară dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică. Procedând astfel, Gorbaciov a contribuit la încheierea Războiului Rece.

În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru „rolul său principal în procesul de pace” din Europa.

Ce a făcut Mihail Gorbaciov după căderea Uniunii Sovietice?

Mihail Gorbaciov a demisionat de la președinția Uniunii Sovietice la 25 decembrie 1991. În aceeași zi, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe.

A fost înlocuită de Comunitatea Statelor Independente (CSI), o asociere liberă a statelor suverane fondată de liderii aleși ai Rusiei, Ucrainei și Belarusului (Bielorusia). CSI a început să existe oficial la începutul anului 1992. La acea vreme, Boris Elțin era președintele Rusiei. Guvernul rus de sub Elțîn și-a asumat multe dintre responsabilitățile fostei Uniuni Sovietice.

Nemulțumirea față de administrația Elțin l-a determinat pe Gorbaciov să candideze la președinția Rusiei în 1996, dar nu a luat decât 1% din voturi. Odată ce cariera sa politică s-a încheiat, Gorbaciov a publicat cărți și a ținut conferințe și prelegeri în multe state ale lumii.

#Gorbaciov #Rusia #Uniunea Sovietica

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.