Șapte națiuni din Marea Baltică – Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Danemarca și-au anunțat angajamentul de a crește de șapte ori producția de energie eoliană până în 2030, pentru a elibera nordul Europei de dependența de gazul rusesc, relatează miercuri Euronews.

„Încercarea lui Putin de a ne șantaja cu combustibili fosili eșuează, accelerăm tranziția verde, ne eliberăm de dependența de combustibilii fosili ruși, și accelerăm către energii regenerabile, curate, mai economice, propria noastră energie regenerabilă”, a afirmat Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene.

Până în 2050, capacitatea de energie eoliană a Mării Baltice ar putea fi mărită la 93 de gigawați, au informat țările într-un comunicat.

Președintele Comisiei Europene subliniază că Uniunea Europeană dorește să reformeze piața de energie electrică, astfel încât prețurile gazelor să nu mai dicteze prețurile energiei electrice.

Sunt necesare mai multe interconexiuni energetice în Europa, subliniază premierul spaniol Pedro Sanchez în întâlnirea sa cu cancelarul german Olaf Scholz. Acesta din urmă subliniază sprijinul său puternic pentru o conductă de gaz care să lege Peninsula Iberică de Europa Centrală, în timp ce Berlinul se grăbește și el să reducă dependența de Rusia.

„Vreau să subliniez încă o dată că sunt foarte în favoarea creării acestei conexiuni. Este vorba de îmbunătățirea interconexiunilor rețelei europene de gaze astăzi și, pe termen lung, este vorba și despre a folosi hidrogenul împreună în Europa”, spune Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

Rusia a tăiat sau a redus gazele naturale pentru țările Uniunii Europene: din primăvară, liderii Uniunii au cerut publicului să folosească mai puțin gaz pe timpul verii, pentru a crea depozite pentru iarnă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statele membre au propus o reducere voluntară a utilizării gazelor de 15% și încearcă să impună reduceri obligatorii în bloc, în cazul unei penurii grave de gaze.

Franța și alte țări vor stabili de asemenea un plan pentru sobrietate energetică.

„Trebuie să consumăm mai puțină energie acasă, în transporturi, magazine, companii, administrații. Este un angajament colectiv de reducere a consumului de energie, care trebuie făcut”, spune Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei.

Franța este mai ferită decât multe țări europene de creșterea prețurilor la gaze, cauzată de decizia Rusiei de a-și reduce exporturile către Europa, după invazia Ucrainei.

Un procent bun din electricitatea sa, de fapt, provine de la 56 de reactoare nucleare, deși 32 dintre acestea sunt în prezent scoase din folosință pentru întreținerea de rutină sau pentru a evalua riscurile de coroziune.

#energie electrica #gaz #Rusia #UE

Ședința extraordinară a Adunării Populare a Găgăuziei, în cadrul căreia urma să fie stabilită data alegerilor pentru funcția de bașcan, nu a avut loc din lipsă de cvorum. La ședința programată pentru astăzi, 26 august, au fost prezenți doar 14 deputați, transmite corespondentul IPN din Găgăuzia.

Președintele Adunării Populare, Valentin Gaidarji, a anunțat o pauză de 15 minute pentru a lua legătura cu deputații absenți. După reluarea ședinței, numărul acestora nu a fost suficient, iar Gaidarji i-a invitat pe deputații prezenți la o ședință a prezidiului.

Pe ordinea de zi mai figurau o adresare către Comisia de la Veneția privind modificările legislației electorale adoptate de Parlament, precum și demersuri către corpul diplomatic acreditat la Chișinău și autoritățile din România, Ucraina, statele UE, SUA și Marea Britanie.

Prezidiul APG, care a propus ordinea de zi, se opune modificărilor Codului Electoral care vizează Găgăuzia. Potrivit noilor prevederi, alegerile pentru Adunarea Populară vor fi organizate în baza sistemului proporțional. Amendamentul opoziției privind păstrarea celor 35 de circumscripții uninominale a fost respins. Noile reguli se vor aplica începând cu următoarele alegeri pentru APG, iar scrutinul care urmează va fi ultimul desfășurat în baza sistemului majoritar.

Modificările introduc și condiții suplimentare pentru candidații la funcția de bașcan: cel puțin 10 ani de reședință permanentă în Găgăuzia și cunoașterea limbii române. Opoziția le consideră discriminatorii. Totodată, domiciliul sau reședința temporară trebuie înregistrată cu cel puțin trei luni înainte de alegeri.