Oamenii de știință din Zimbabwe au anunțat descoperirea rămășițelor celui mai vechi dinozaur din Africa, care a cutreierat pământul în urmă cu aproximativ 230 de milioane de ani.

Denumit Mbiresaurus raathi, dinozaurul avea doar un metru înălțime, o coadă lungă și cântărea până la 30 kg, potrivit echipei internaționale de paleontologi care a făcut descoperirea, informează hotnews.ro.

„Mergea pe două picioare și avea un cap destul de mic”, a declarat Christopher Griffin, cercetătorul care a scos la iveală primul os.

Probabil că era un omnivor care mânca plante, animale mici și insecte. Dinozaurul aparține speciei sauropodomorfe, același neam care va include mai târziu dinozaurii giganți cu gât lung, a declarat Griffin, un cercetător în vârstă de 31 de ani de la Universitatea Yale.

Scheletul a fost găsit în timpul a două expediții în 2017 și 2019 de către o echipă de cercetători din Zimbabwe, Zambia și SUA.

Descoperirile echipei sale au fost publicate pentru prima dată miercuri în revista Nature. Rămășițe de dinozauri din aceeași epocă fuseseră descoperite anterior doar în America de Sud și India.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Paleontologii au ales Zimbabwe pentru a săpa după ce au calculat că, atunci când toate continentele au fost conectate într-o singură masă continentală cunoscută sub numele de Pangeea, aceasta se afla cam la aceeași latitudine ca și descoperirile anterioare din America de Sud modernă.

„Mbiresaurus raathi este remarcabil de asemănător cu unii dinozauri de aceeași vârstă descoperiți în Brazilia și Argentina, ceea ce întărește faptul că America de Sud și Africa făceau parte dintr-o masă continentală continuă”, a declarat Max Langer de la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia.

Dinozaurul poartă numele districtului Mbire, în nord-estul Zimbabwe, unde a fost găsit scheletul, și al paleontologului Michael Raath, care a fost primul care a raportat fosilele din zonă.

#Africa #dinozaur #schelet

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.