Mai mulți agricultori au fost depistați cu încălcări la solicitarea subvențiilor. Este vorba de 200 de fermieri care au fost verificați la fața locului de către Agenția de Intervenție și Plăți în Agricultură, informează portalul economic Bani.md.

În rezultatul încălcărilor constatate prin prisma angajamentelor asumate de beneficiarii de subvenții, a fost restituită suma de 3,7 mil. de lei.

AIPA a constat că fermieri pe care i-a verificat au înstrăinat total sau parțial bunurile investiției care au fost subvenționate din FNDAMR, înainte de expirarea termenului specificat în Hotărârea de Guvern, au sacrificat animalele de prăsilă subvenționate, înainte de expirarea termenului specificat în Hotărârea de Guvern, stabilirea faptului beneficierii de porțiune de grant nedeclarate, intrarea în proces insolvabilitate/lichidare, neîntreținerea obiectul investiției conform celor mai bune practici în domeniul vizat și defrișarea plantațiilor supuse subvenționării, înainte de expirarea termenului specificat în Hotărârea de Guvern.

Pentru anul 2022 fondul de subvenționare constituie 1,75 miliarde lei, comparativ cu 1,1 miliarde lei în anul 2021. Mijloacele financiare vor fi distribuite pe categorii de producători – micro, mici, mijlocii și mari.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, pentru încurajarea asocierii producătorilor agricoli, a fost aprobată majorarea de la 50 la 75% a subvenției pentru investițiile efectuate de grupurile de producători și cooperativele de întreprinzător în dezvoltarea infrastructurii post recoltare și procesare. Plafonul subvențiilor accesate de aceștia va crește de la 5 milioane la 7 milioane de lei pentru un an de subvenționare.

Referitor la sectorul zootehnic, vor fi încurajate investițiile pentru producerea laptelui. În acest mod, pentru prima dată vor fi acordate subvenții majorate sectorului zootehnic. Crescătorii de animale (bovine, ovine și caprine) pot beneficia de subvenții majorate de la 50 la 70% din valoarea investiției. Producătorii vitivinicoli, la fel, vor beneficia de subvenții majorate pentru instalarea sistemelor de suport și pentru înființarea plantațiilor cu soiuri de struguri pentru vin.

#agricultura #fermieri #incalcari #subventii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.