Abuzuri sistematice și izolare zile în șir, într-o cameră fără toaletă. Aceasta este pedeapsa la care erau supuse persoanele cu handicap mintal, cazate într-un centru de reabilitare neuropsihiatrică din Vaslui, România. Șefa centrului din subordinea DGASPC Vaslui admite măsura și o justifică prin „lipsa de personal”, scrie Libertatea.ro.

La început de august, 52 de persoane cu dizabilități trăiau într-un centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică din satul Mălăiești, județul Vaslui. Cei mai mulți dintre pacienți au între 40 și 60 de ani. Sunt oameni extrem de vulnerabili: fără venituri, fără familie și fără locuință.

Cei 26 de bărbați și 26 de femei, majoritatea cu handicap psihic, sunt îngrijiți de trei lucrători sociali și 23 de infirmiere. În centru nu există niciun medic psihiatru sau psiholog.

Recent, o echipă a Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități a realizat o vizită la centrul din Mălăiești. Raportul instituției, finalizat pe 10 august și publicat 19 zile mai târziu, a scos la iveală o mulțime de probleme structurale, de la lipsa autorizației de funcționare și cea de personal la folosirea izolării prelungite ca metodă de „pedeapsă” sau „tratament” pentru pacienții agitați.

Conform declarațiilor șefei centrului, Iuliana Neștian, citate în acest raport, durata „tratamentului” era de până la 7 zile. Cu alte cuvinte, beneficiarii care deveneau agitați, erau izolați de ceilalți colegi în această cameră, vreme de o săptămână, pe timpul zilei. Beneficiarii au povestit că izolarea este folosită ca o formă de „pedeapsă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sorin Tomescu, președintele Autorității Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi (ANPD), a spus că instituția a primit raportul de la Consiliul de Monitorizare luni, 29 august. „O să demarăm un control de urgență, dar mai multe detalii nu pot să vă dau acum”, a precizat Tomescu.

Pe lângă serviciile psihologice sau asistența psihiatrică permanentă care lipsesc, beneficiarii din Mălăiești nu au mai avut parte de controale stomatologice din 2020, când contractul cu un medic stomatolog a fost încheiat.

Raportul mai identifică și alte probleme, cum ar fi lipsa de personal, izolarea beneficiarilor de mediul urban, munca la negru pe care o practică în localitate și lipsa unor activități care să le asigure o reinserție socială. În plus, în centru, spațiul este înghesuit, mobilierul vechi, băile degradate, cu mucegai, iar beneficiarii nu au parte de intimitate nici măcar la dușuri.

Reprezentanții Biroului de Presă al Consiliului de Monitorizare (autoritatea care protejează și monitorizează felul în care sunt respectate drepturile persoanelor cu dizabilități) au precizat că au sesizat procurorii în acest caz, considerând că Legea sănătății mintale a fost încălcată, întrucât centrele de reabilitare neuropsihiatrică nu pot dispune măsura izolării beneficiarilor.

#abuz #conditii nefavorabile #izolare #pacienti #persoane cu dizabilități #vulnerabilitate

Elevii din satele din Republica Moldova au obținut rezultate mai slabe decât cei din școlile din orașe la evaluarea PISA 2025. Diferența depășește 50 de puncte atât la științe, cât și la citire și lectură. La științe, elevii din orașe au obținut, în medie, 447 de puncte, în timp ce cei din sate au obținut 391 de puncte. Diferența dintre cele două categorii este de 56 de puncte.

În 2022, diferența era de 51 de puncte. Prin urmare, decalajul dintre elevii din orașe și cei din sate a crescut cu cinci puncte.

Diferența se menține și la citire și lectură. Elevii din orașe au obținut, în medie, 428 de puncte, iar cei din sate – 373 de puncte. Astfel, decalajul este de 55 de puncte, cu două puncte mai mic decât în 2022, când acesta era de 57 de puncte.

Diferențele dintre elevii din orașe și cei din sate se văd și la nivelul competențelor. La științe și citire/lectură, elevii din orașe ajung, în medie, la Nivelul 2, în timp ce elevii din sate se află la Nivelul 1a.

Nivelul 2 este considerat de PISA pragul de bază al competenței. Elevii care ajung la acest nivel pot rezolva sarcini care presupun folosirea unor cunoștințe și informații de bază în situații familiare. La Nivelul 1a, elevii pot rezolva sarcini simple, care presupun informații familiare și instrucțiuni clare. În același timp, le este mai dificil să aplice ceea ce au învățat în situații mai puțin familiare.

PISA 2025 este o evaluare internațională organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară competențele elevilor de 15 ani la științe, matematică și citire/lectură. La testare au participat 6.640 de elevi cu vârsta de 15 ani din 273 de instituții de învățământ din țară.