Dosarul de control al averii, inițiat pe numele deputatului PSRM, Corneliu Furculiță, a fost redistribuit altui inspector de integritate de la Autoritatea Națională de Integritate (ANI), anunță ex-deputatul Platformei DA, Iurie Reniță, fiind autorul sesizării depuse la Autoritate, împreună cu fostul său coleg, Octavian Țîcu.

În context, într-un mod ironic, Reniță se întreabă dacă în această toamnă organele de drept vor face lumină în „dosarul Bahamas”, unde ar fi implicați mai mulți fruntași socialiști.

„Toamna se numără bobocii la PSRM. Chiar dacă astăzi nu e ziua de luni, când la PSRM se dau salariile, Autoritatea Națională de Integritate ne informează că dosarul de control al averii, inițiat în privința lui Corneliu Furculiță, a fost redistribuit altui inspector de integritate de la ANI. Înțeleapta zicală populară ne spune că toamna se numără bobocii. Oare vor fi numărați în această toamnă bobocii și de către ANI, Procuratura Anticorupție și Procurorul General? Dacă, cumva, există probleme cu număratul bobocilor PSRM-iști din Bahamas, le punem, din nou, la dispoziție numărul exact, implicați în spălarea banilor în favoarea lui Igor Dodon din campania prezidențială din 2016: patru actuali deputați – Corneliu Furculiță, Vasile Bolea, Vladimir Odnostalco și Petru Burduja – și alți 25 fruntași și activiști de la PSRM. N-ar fi rău să fie bine la în această toamnă la PSRM”, anunță Reniță.

Amintim că, RISE Moldova a scris în 2016 despre faptul că socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o companie offshore conectată la Federația Rusă și creată într-unul dintre cele mai cunoscute paradisuri fiscale din lume – Bahamas. Miza a fost mare: un transfer de peste 30 de milioane de lei, sumă care depășește cu mult bugetul Partidului Socialiștilor de la alegerile locale din 2015.

Banii au intrat în Moldova cu câteva luni înainte de prezidențiale, printr-o firmă de media, care este condusă, conform documentelor de deputatul PSRM – Corneliu Furculiță. În baza unor contracte de împrumut, milioane de lei au ajuns din această companie la sponsori ai partidului. Unii dintre ei sunt politicieni și au urcat pe muntele Athos alături de liderul lor, Igor Dodon, candidatul cotat cu cele mai mari șanse la fotoliul de președinte.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bahamas #Corneliu Furculita #Iurie Reniță #PSRM

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.