Vestea despre decesul directorul Muzeului de Istorie și Entografie din Soroca Nicolae Bulat a întristat o mulțime de oameni care l-au cunoscut sau au auzit despre el. În ultimele decenii, Cetatea Soroca și Nicolae Bulat sunt aproape sinonime. Pârcălab al Cetății Soroca, ghid neobosit și un om de o cumsecădenie deosebit, Nicolae Bulat a plecat la ceruri la al 70-lea an de viață.

În luna februarie Nicolae Bulat își sărbătorea ziua de naștere și tot atunci a oferit un interviu pentru ziarul local Observatorul de Nord. În acel interviu el a vorbit despre credință, copilărie, citit și despre cum se simte la 70 de ani.

„Eu nu mă socot de 70 de ani. Nici nu vrea să mă mai gândesc la așa ceva. Eu mă socot destul de tânăr și încă mă miră pe mine altceva că de ce cei care vin de 35, 45, 55 de ani unii din ei sunt bătrâni de tot. Bătrâni nu la inimă, bătrâni la mentalitatea lor. Și de aceea eu socot că la 70 de ani mai este o viață de mai departe. Nu se termină cu 70 de ani. Văd că am posibilitatea de a gândi, de a scrie, de a vorbi, de a comunica și de a transmite valorile care eu le cunosc”, spunea Nicolae Bulat.

Nicolae Bulat este considerat unul dintre cei mai buni ghizi din Moldova, supranumit „gardianul” sau „pârcălabul” Cetății Soroca. Are contribuții deosebite în dezvoltarea şi sistematizarea colecțiilor muzeale, în organizarea expozițiilor permanente ale muzeului din Soroca. Cu implicarea şi contribuția sa, Muzeul de Istorie şi Etnografie, împreună cu Consiliul raional, a câștigat un proiect de restaurare a monumentului medieval „Cetatea Soroca” (2012).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Cetatea Soroca #Nicolae Bulat #ultimul interviu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.