Ce au în comun oamenii de succes? Sunt determinați să acționeze și au capacitatea de a-și controla mai bine emoțiile. Mulți, însă, se opresc în fața fricii de a greși și nu-și realizează ideile și visurile.

Am întrebat absolvenții XY Accelerator IV despre frica de eșec și despre cum au depășit-o. Totodată, am discutat și despre motivele pentru care ei îi îndeamnă pe toți cei care au o idee de afacere să aplice la programul XY.

XY Partners a lansat XY Accelerator V pentru toți cei care au o idee de afacere, dar nu știu cum să o realizeze. Aplicările la program sunt deschise până pe 11 septembrie.

Programul va dura 3 luni, perioadă în care startup-urile vor munci alături de cei peste 80 mentori pentru a-și dezvolta ideile de afaceri.

Aplică aici: https://xy.md/ro/accelerator-5!

Bogdan Babii, co-fondator Unde.io: „Nu pot să zic că am avut frica să eșuez. Cred că viața nu constă din rezultate, ci din experiențe, iar asta m-a ajutat să capăt curaj. Am vizualizat startup-ul nostru peste 5 ani ca pe un succes internațional. Asta e ceea ce îmi dădea putere și inspirație. Apoi mi-am imaginat un worst case scenario, și rezultatele oricum erau pozitive. Știam ca voi căpăta experiență în management, sales, marketing și că voi face networking cu cei mai buni oameni din diverse domenii, iar asta mi-a oferit încredere că sunt pe drumul cel bun. Cunoștințele obținute acum, peste ani, vor aduce un return mult mai mare, decât orele investite la un job stabil. Dezvolt platforma alături de prieteni din liceu, susținuți de toată echipa XY, așa că știu că în orice moment de nesiguranță cineva este gata să pună umărul”.

Stas Balaur, co-fondator Teleportravel și Teleport Curator: „Dacă ți-e frică de eșec, atunci nu crezi în ideea ta. Și dacă nu crezi, atunci nu ar trebui să începi. Dar de fapt, de cele mai multe ori, această frică este cauzată de ignoranța/neînțelegerea unor procese. Dar nu ar trebui să fii condus de fricile tale, este mai bine să mergi împotriva lor, calea depășirii este dificilă, dar foarte incitantă. Dacă ai o idee în cap de mai bine de o lună și nu încetează să te entuziasmeze, atunci trebuie să acționezi în ciuda temerilor tale. Echipa XY este aici pentru a vă ajuta să navigați prin necunoscut și să vă îndrume în direcția corectă pentru a reuși. Este exact ceea ce ni s-a întâmplat în 2020. Nu știam unde să mergem sau ce să facem. A existat doar o idee – un vis. Și astăzi, doi ani mai târziu, avem o platformă gata făcută cu peste 80 de rute în 15 țări europene. Totul a început cu o aplicație pe site-ul XY”.

Sasha Vopilov, CEO New Vektor Group: „Nu mi-a fost teamă. Deși la început a existat o oarecare înțelegere că ar putea fi un eșec. Cu toate acestea, acest lucru nu m-a speriat. Pur și simplu nu înțeleg de ce eșecul în acest context este un lucru rău? Este mai bine să nu ai deloc experiență? În primul rând, eșecul, ca și eșecul unui proiect, poate să nu se întâmple. În al doilea rând, orice pas spre dezvoltarea unor proiecte deja automat îți îmbunătățește abilitățile. Chiar și atunci când aveam deja propria mea companie, am decis să prezint un nou startup la un accelerator pentru distracție. Totuși, aceasta nu mai era o glumă. La sfârșitul programului, m-am îmbunătățit în diverse aspecte ale conducerii unei afaceri. Mi-am dat seama că înainte de asta, nu știam nimic. Și până astăzi am o experiență de neprețuit. Prin urmare, sfătuiesc pe toți cei care au o idee de afacere să nu ezite și să aplice la acceleratoare. Absolut toată lumea va găsi ceva pentru ei înșiși aici, chiar dacă sunt antreprenori cu experiență”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Stas Maslov, co-fondator Lectio: „După cum am înțeles, din propria experiență, frica îți taie calea spre ceea ce meriți și realizarea potențialului pe care îl posezi. Am depășit-o prin faptul că mă puneam intenționat în situații față de care care posibil simțeam frică, dar care erau absolut necesare, precum aplicarea la programul de accelerare și un pitch în fața unui auditoriu enorm. Nu greșește acel care nu face, acel care nu încearcă, astfel eșecul este un profesor prețios. Important este să facem analiza pașilor și factorilor care au dus la acest fail și să îi eviți în viitor. XY Accelerator mi-a oferit o experiență inedită de a lucra cu experți în domeniu și de a-mi încerca posibilitățile de realizare a ideilor importante pentru echipa mea, și utile pentru societate”.

Eugeniu Cepoi, co-fondator Kartiero:

„Fricile care îi pot opri pe unii să aplice la un program de accelerare ar fi diferite: necunoaștere, experiență nouă, încrederea în sine, expunerea în public.

Cu toate astea orice frică poate fi depășită doar confruntând-o.

Materializarea unei idei începe să devină complexă și îndoielnică din moment ce pui gândurile pe foaie.

Apar calcule, fraze care trebuie corect aranjate, imagini care ar trebui să fie clare. Astea fac dificilă avansarea ideii și te și mai aruncă în domenii care le cunoști slab sau nu vrei să te ocupi de ele (bugete, pitch-uri, prezentări în public, etc.)

În program toate astea au fost din plin. Partea cea mai faină la programul de accelerare este că necunoscând multe lucruri te pornești la drum, cu siguranța că ai alături oamenii de încredere. Ai parte de îndrumare și antrenament, suport și „șuturi în fund” în sensul bun al cuvântului.”

Acum e momentul perfect pentru a-ți depăși frica și a-ți testa ideea. Aplică aici: https://xy.md/ro/accelerator-5!

Grăbește-te! Deadline-ul pentru aplicare e 11 septembrie!

Dacă vrei să afli despre beneficiile participării la XY Accelerator V, citește acest articol: https://xy.md/ro/blog/tpost/8kar062yd1-ai-o-idee-de-afacere-dar-nu-ai-resursele

Acest program este realizat de XY Partners în cadrul EU4Moldova: Startup City Cahul, proiect finanțat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Suedia și implementat de ATIC.

#idee de afacere #participanti #XY Accelerator

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.