Statul va cheltui cel puțin 5 miliarde de lei în sezonul rece al anului pentru compensațiile la căldură. Suma ar putea crește, dacă tariful gazelor naturale va fi mai mare de 23 de lei pentru un metru cub. Ministrul Muncii și Protecției Sociale dă asigurări că majoritatea cetățenilor vor primi compensații la gaz și energie termică, iar dacă prețul va crește brusc la energie electrică, Guvernul va compesa parțial și factura la lumină.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că în luna octombrie toți cetățenii vor trebui să completeze formularul vulnerabilității energetice, unde va fi indicat numărul de membri ai familiei, bugetul familiei și modalitatea de încălzire, potrivit ipn.md.

În baza acestor date, statul va calcula gradul de vulnerabilitate energetică a fiecărei familii pentru a stabili suma compensațiilor. Potrivit ministrului, este examinată opțiunea ca statul să garanteze un tarif plafon pentru fiecare din cele 4 categorii de vulnerabilitate energetică.

„Sistemul va lua în calcul componența familiei. Din venitul total al familiei se extrag cheltuielile necesare pentru viață și din bugetul care rămâne, vedem cât reprezintă energia. Acest procentaj va încadra familia într-o categorie de vulnerabilitate. Soluția despre care se vorbește în Guvern este să stabilim un tarif care va fi garantat pentru un anumit volum, în limita plafonului care anul trecut a fost 150 de metri cubi, este posibil ca și în acest an să avem plafon, și un tarif garantat pentru fiecare categorie de vulnerabilitate. Va fi normal ca lumea să simtă creșterea puțin, dar am crescut veniturile oamenilor, pensiile atât cât s-a putut. Dacă tariful se menține în jur de 23 de lei, avem nevoie de 5 miliarde de lei pentru compensații”, a explicat ministrul Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În prezent, 70% din necesarul țării de energie electrică este procurat de la Centrala de la Cuciurgan la un preț mai mic față de energia importată din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, în eventualitatea în care tariful la energia electrică va crește, Guvernul ar putea veni cu compensații și pentru energia electrică.

„Acest sistem informațional și această platformă de vulnerabilitate energetică va atribui o categorie de vulnerabilitate fiecărei familii, dacă la un moment dat prețul uneia dintre cele 3 surse energetice va crește substantial, Guvernul poate interveni și va acorda compensații direct în factură, așa cum s-a întâmplat în cazul gazului natural și a energiei termice. Am discutat cu colegii de la Premier Energy, cum putem face acest lucru la nivel tehnic. Scopul mecanismului este ca oamenii să poată să-și achite facturile, dacă facturile vor fi exorbitante, Guvernul va interveni”, a spus ministrul Marcel Spatari.

Anterior, ministrul Finanțelor a declarat că o mare parte din comepsațiile pentru energie din acest an vor fi achitate din granturile oferite de statele europene. Este vorba despre 75 de milioane de euro, bani oferiți deja de Uniunea Europeană, un grant de 40 de milioane de euro anunțat de guvernul Germaniei, un grant de 10 milioane de euro, promis de Guvernul României.

#energie #familii #Marcel Spatari #tarif

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.