Statul va cheltui cel puțin 5 miliarde de lei în sezonul rece al anului pentru compensațiile la căldură. Suma ar putea crește, dacă tariful gazelor naturale va fi mai mare de 23 de lei pentru un metru cub. Ministrul Muncii și Protecției Sociale dă asigurări că majoritatea cetățenilor vor primi compensații la gaz și energie termică, iar dacă prețul va crește brusc la energie electrică, Guvernul va compesa parțial și factura la lumină.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale spune că în luna octombrie toți cetățenii vor trebui să completeze formularul vulnerabilității energetice, unde va fi indicat numărul de membri ai familiei, bugetul familiei și modalitatea de încălzire, potrivit ipn.md.

În baza acestor date, statul va calcula gradul de vulnerabilitate energetică a fiecărei familii pentru a stabili suma compensațiilor. Potrivit ministrului, este examinată opțiunea ca statul să garanteze un tarif plafon pentru fiecare din cele 4 categorii de vulnerabilitate energetică.

„Sistemul va lua în calcul componența familiei. Din venitul total al familiei se extrag cheltuielile necesare pentru viață și din bugetul care rămâne, vedem cât reprezintă energia. Acest procentaj va încadra familia într-o categorie de vulnerabilitate. Soluția despre care se vorbește în Guvern este să stabilim un tarif care va fi garantat pentru un anumit volum, în limita plafonului care anul trecut a fost 150 de metri cubi, este posibil ca și în acest an să avem plafon, și un tarif garantat pentru fiecare categorie de vulnerabilitate. Va fi normal ca lumea să simtă creșterea puțin, dar am crescut veniturile oamenilor, pensiile atât cât s-a putut. Dacă tariful se menține în jur de 23 de lei, avem nevoie de 5 miliarde de lei pentru compensații”, a explicat ministrul Marcel Spatari în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În prezent, 70% din necesarul țării de energie electrică este procurat de la Centrala de la Cuciurgan la un preț mai mic față de energia importată din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit ministrului Muncii și Protecției Sociale, în eventualitatea în care tariful la energia electrică va crește, Guvernul ar putea veni cu compensații și pentru energia electrică.

„Acest sistem informațional și această platformă de vulnerabilitate energetică va atribui o categorie de vulnerabilitate fiecărei familii, dacă la un moment dat prețul uneia dintre cele 3 surse energetice va crește substantial, Guvernul poate interveni și va acorda compensații direct în factură, așa cum s-a întâmplat în cazul gazului natural și a energiei termice. Am discutat cu colegii de la Premier Energy, cum putem face acest lucru la nivel tehnic. Scopul mecanismului este ca oamenii să poată să-și achite facturile, dacă facturile vor fi exorbitante, Guvernul va interveni”, a spus ministrul Marcel Spatari.

Anterior, ministrul Finanțelor a declarat că o mare parte din comepsațiile pentru energie din acest an vor fi achitate din granturile oferite de statele europene. Este vorba despre 75 de milioane de euro, bani oferiți deja de Uniunea Europeană, un grant de 40 de milioane de euro anunțat de guvernul Germaniei, un grant de 10 milioane de euro, promis de Guvernul României.

#energie #familii #Marcel Spatari #tarif

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, informează vineri AFP, transmite Antena 3 CNN.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor.

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare. „Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.