Președintele belarus Alexander Lukașenko avertizează opinia publică cu privire la pericolul unui război mondial în cazul unui conflict armat în Belarus. El a făcut o astfel de declarație miercuri, la o întâlnire cu parlamentarii, membrii Comisiei Constituționale și reprezentanți ai administrației de stat, scrie TASS.

Liderul belarus a cerut puterilor străine să nu încerce să destabilizeze situația din țara sa.

„Fac apel la întreaga comunitate mondială: nu are sens să clătinați/destabilizați Belarusul. Suntem o țară mică, dar vom răspunde adecvat. Există exemple similare în lume. Și înainte de a face mișcări ascuțite prost calculate, amintiți-vă că Belarus este centrul Europei. Și dacă ceva izbucnește aici, este un alt război mondial”, a declarat Lukașenko, citat de agenție.

El a adăugat că, în caz de agresiune externă, Belarusul nu se așteaptă să câștige războiul, dar forțele armate ale țării vor putea provoca daune inacceptabile inamicului, după prevede doctrina militară.

„Acest lucru este înregistrat în documentele militare. Prin urmare, înainte de a ne zgudui granițele, ar trebuie de gândim la asta”, a afirmat Lukașenko.

Lukașenko a cerut să se prevină divizarea societății pe fondul acțiunilor provocatoare îndreptate împotriva republicii.

„După cum arată evenimentele din ultimele două zile, nu ni se va permite să trăim în pace. Ne vor provoca și vor învinui, îngenunchea, ne vor demoraliza. Dar trebuie să supraviețuim. Unitatea cetățenilor este deosebit de importantă pentru Belarus acum. Nu putem permite societății să divizeze din orice motiv”, a adăugat ultimul dictator al europei.

Realitatea.md amintește că Belarus s-a pomenit în ultimele zile într-un conflict major din cauza deturnării forțate a unui avion care se afla în spațiul aerian al țării. Astăzi, pentru prima dată, președintele Belarusului a comentat incidentul din 23 mai, cu implicarea Ryanair și detenția lui Roman Protasevici.

Pe 23 mai, un avion Ryanair, pe ruta Atena-Vilnius, a aterizat de urgență pe aeroportul din Minsk. După aterizare, autoritățile țării i-au reținut pe fondatorul canalului de opoziție Telegram Nexta, Roman Protasevici și pe iubita sa, care se aflau la bord.
Imediat au apărut informații că Alexandr Lukașenko a trimis un avion MiG-29 pentru a intercepta linia Ryanair cu fostul redactor șef al NEXTA la bord.
În aceeași zi, 23 mai, Ministerul Apărării din Belarus a confirmat interceptarea liniei Ryanair cu un avion de luptă.
Circumstanțele aterizării forțate a companiei aeriene Ryanair din Minsk vor fi investigate de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI).
La rândul său, Ryanair, într-un comentariu la aterizarea forțată a aeronavelor sale, a remarcat că partea din Belarus a primit un mesaj despre o amenințare la adresa securității la bordul avionului. În același timp, transportatorul nu și-a amintit că avionul său a fost interceptat de un avion belarus, iar după aterizare, jurnalistul Roman Protasevici și prietena sa au fost scoși din zbor.
O serie de țări europene au anunțat posibila introducere a unor sancțiuni împotriva Belarusului pentru acest incident. În plus, unele companii aeriene au încetat imediat să utilizeze spațiul aerian al Belarusului.
De asemenea, Ucraina a oprit complet traficul aerian cu Belarus și redirecționează toate zborurile ocolind acest spațiu. Iar mai multe țări au interzis deja intrarea în țară a avioanelor care călătoresc prin Belarus.

#Alexander Lukasenko #razboi mondial

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.