Federația de haltere din Republica Moldova a obținut cel mai bun rezultat din istorie la o competiție internațională. Sportivii noștri s-au întors de la Campionatul European de Haltere printre cadeți din Polonia cu o medalie de aur, șase de argint și șase de bronz. Cu această ocazie, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și a Sportului a oferit premii bănești halterofililor și antrenorilor săi.

„Rezultatul anterior la asemenea competiții a fost de 12 medalii. Noi ne-am întors cu 13 medalii anul acesta. În plus, am luat locul 6 pe echipe, adică ne-am încadrat în lista loturilor naționale cu cele mai bune rezultate din toată competiția”, a menționat președintele Federației Moldovenești de Haltere, Antonio Conflitti.

Conform tradiției, Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și a Sportului a oferit recompense bănești în valoare de 10 000 de lei pentru medalia de aur, 7 000 de lei pentru argint și 5 000 de lei pentru bronz.

„Cu mândrie am premiat sportivii pentru medaliile pe care le-au obținut. În total, le-am oferit premii în sumă de peste 110 000 de lei. Ne face plăcere să știm că avem și noi o contribuție la rezultatele lor”, a declarat președintele Consiliului A.S.I.C.S., Alexandru Gîsca.

Anastasia Ceornopolc are doar 14 ani și deja a devenit campioană europeană. Sportiva s-a întors acasă cu medalia de aur (la proba Smuls), medalia de argint (la proba Aruncat) și medalia de argint (Total).

„Medalia de aur pentru mine înseamnă foarte mult. Acum am un scop și mai mare – să ajung la Jocurile Olimpice. Mă bucur foarte mult că puteți ajuta sportivii pentru efortul depus prin aceste recompense”, a spus Anastasia.

Și antrenorii sportivilor care au urcat pe podiumul de premiere au primit ajutor financiar similar.

„A.S.I.C.S. este unica asociație care ne acordă premii direct după ce ne întoarcem de la concursuri internaționale și este un lucru foarte bine-venit și plăcut atât pentru sportivi, cât și pentru antrenori. Acest aport financiar este foarte important în zilele noastre”, a subliniat antrenorul lotului național la haltere, Sergiu Crețu.

În cadrul evenimentului, premii bănești au primit și sportivii care au revenit cu medalii de la Campionatul Mondial de Haltere, desfășurat în Grecia.

„Nu e pentru prima oară când asociația ne acordă bani. Noi suntem mulțumiți. Acest lucru ne motivează să ne continuăm muncă grea”, a zis halterofilul Tudor Bratu, care la Heraklion a obținut 3 medalii de argint. La aceeași competiție, Teodora-Luminița Hîncu a cucerut 3 medalii de bronz.

Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului a fost fondată la începutul anului curent cu scopul de a contribui la promovarea sportului și de creștere a calității vieții în comunitățile locale. În mai puțin de un an de activitate, A.S.I.C.S. a oferit donații în valoare de peste 2 milioane de lei.

#A.S.I.C.S.#Campionatul European din Polonia #halterofili #medalii

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.