Cel puțin 15 titulari de apartamente din strada Pietrarilor nr. 10/6 și 10/5 din Chișinău au realizat de curând că investițiile lor de sute de mii de euro s-au dus pe apa sâmbetei, în urma unei scheme care ar fi fost pusă la cale de un administrator de insolvabilitate autorizat. Unii dintre ei au plătit câte peste 920 de euro per metru pătrat, dar nu și-au mai văzut apartamentele, care au ajuns să fie vândute de câteva ori în timp ce instanța de judecată încearcă să stabilească cine are dreptate, informează Ziarul Național.

Păgubașii acuză administratorul de insolvabilitate de ilegalități, comise în complicitate cu reprezentanții firmei de construcție, un registrator și un judecător. De partea cealaltă, directorul firmei de construcție spune că el nu a făcut decât să-și recupereze datoriile, după ce „a salvat națiunea”, iar administratorul autorizat se ascunde și de creditorii păcăliți, și de presă. În luna iulie curent, Parlamentul a operat modificări la legislație și a înăsprit pedepsele pentru administratorii autorizați care comit ilegalități.

Investiție în 2008, creditor garantat în 2014

Unul dintre titulari susține că s-a adresat în instanța de judecată, însă apartamentul pentru care a plătit aproape 40 de mii de euro a fost vândut, până la prima ședință, de trei ori timp de câteva luni, în anul 2021.

Eduard H., în vârstă de 47 de ani, povestește că a semnat contractul de antrepriză cu „Fame-CV Construction” SRL încă din anul 2008. Acesta a plătit 33 000 de euro pentru apartamentul nr. 19 cu o suprafață de 106,9 m2 din str. Lacului nr. 57, mun. Chișinău. Calvarul a început pe 17 noiembrie 2009, atunci când, printr-o hotărâre a Curții de Apel Economice, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privința SRL „Fame CV-Construction”. În calitate de administrator al insolvabilității a fost numit Dumitru Chicu, care ulterior a fost destituit din această funcție, iar în locul său a fost numit Nicolae Bostan.

După un proces epuizant, Eduard H. a fost validat în anul 2014 de către Curtea de Apel Chișinău (judecător Sergiu Arnăut) în calitate de creditor garantat, cu o creanță de 33 000 de euro.

Astfel, Eduard H. a obținut atunci statutul de creditor garantat, investitor al blocului locativ din str. Pietrarilor nr. 10/5, ap. 75, în cadrul procedurii de insolvabilitate intentată SRL „Fame-CV Construction”.

Apartament aflat în litigiu, vândut de trei ori

Bărbatul afirmă că a semnat ulterior două acorduri adiționale la contractul de investiții și a achitat în total suma de 38 420 de euro pentru un apartament de 41,6 metri pătrați pe strada Pietrarilor 10/5 din Chișinău, ultima plată fiind efectuată în toamna anului 2020.

Eduard a achitat câte 923 de euro pentru un metru pătrat, iar când a mers să ridice cheile, administratorul i-a mai cerut încă 100 de euro per metru pătrat. Pentru că nu i-a prezentat acte care să confirme majorarea prețului până la 1 023 de euro per metru pătrat, bărbatul s-a adresat, pe 16 aprilie 2021, în judecată, cerând obligarea lui Nicolae Bostan să transmită apartamentul nr. 75 în posesia sa. După patru ședințe de judecată, în care Nicolae Bostan a solicitat amânări sau nu s-a prezentat, păgubitul a aflat că apartamentul despre care credea că este al său, în condițiile în care plătise câte 923 de euro pentru un metru pătrat, a fost vândut succesiv de trei ori până la data primei ședințe de judecată – 1 decembrie 2021.

Jurist de profesie, acesta se întreabă cum a fost posibil ca un apartament aflat în litigiu să fie revândut de atâtea ori și bănuiește că acest lucru ar fi fost știut și de către magistratul Judecătoriei Chișinău, sediul Botanica, Gheorghe Mîțu.

„Este foarte posibil că administratorul de insolvabilitate, cu complicitatea judecătorului Gheorghe Mîțu, nu a informat și supus dezbaterilor judecătorești faptul înstrăinării apartamentului în litigiu. Acțiunea criminală a fost tăinuită, creându-mi sentimentul fals precum că actul de justiție în legătură cu apartamentul și transmiterea dreptului de proprietate urmează a fi efectuat doar de instanța de judecată. Asta deși apartamentul, la data primei ședințe în judecată – 1 decembrie 2021, era vândut succesiv de trei ori”, afirmă păgubitul.

Licitație cu dedicație și plângere la Procuratura Anticorupție

În plângerea depusă la Procuratura Anticorupție, Eduard H. explică în detalii schema prin care, în afară de el, și alți 14 titulari de apartamente s-au pomenit în stradă și solicită ca Bostan să fie cercetat penal pentru abuz de putere sau abuz de serviciu. Procurorii au trimis sesizarea la Centrul Național Anticorupție.

El afirmă că, în august 2021, adică la patru luni după ce s-a adresat în judecată, administratorul Nicolae Bostan a acceptat ca firma de construcții „Exfactor-Grup”, cea care a construit apartamentele, să dobândească cele 15 apartamente sub prețul de piață și sub prețul de cost al antreprizei, dar din contul prejudicierii creditorilor garantați, care plătiseră deja banii pentru apartamentele lor. Mai exact, „Exfactor-Grup” a „cumpărat” apartamentele respective cu 360 de euro metrul pătrat, în timp ce Eduard H. și ceilalți creditori au achitat cu 563 de euro mai mult.

Păgubitul acuză că, în afara faptului că licitația a fost organizată de administratorul Nicolae Bostan cu numeroase încălcări ale Legii cu privire la insolvabilitate, adică fără a fi întocmit raportul de evaluare asupra bunurilor imobile, fără notificarea creditorului garantat, licitația ar fi fost organizată cu dedicație, pentru un singur participant prestabilit – SRL „Exfactor Grup”, companie implicată în ultimii ani în tranzacții de zeci de milioane cu proprietăți afiliate lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

„Apartamentele nu au fost puse în vânzare în mod separat, ci ca un lot unic la prețul minim de 355 896 de euro, or ne dăm seama foarte clar că asemenea ofertă este imposibil de onorat, în condiții obișnuite de potențialii cumpărători, cu atât mai puțin de creditorii garantați care au tot fost înșelați pe parcursul a aproape 15 ani de când a fost încheiat contratul de investiție în construcția spațiului locativ. Era imposibil ca un creditor garantat, ca și subsemnatul, să plătească acontul în valoare de 10% – 35 589,60 de euro, pentru lotul unic scos la licitație de Nicolae Bostan, situație care demonstrează intenția directă de a prejudicia creditorii garantați, care de fapt așteptau să intre în posesia spațiului locativ contractat, fără să bănuiască ceva vizavi de acțiunile lui Nicolae Bostan, în complicitate cu SRL „Exfactor Grup”.

Înregistrarea primară a dreptului de proprietate, urmare a licitației, a fost efectuată de registratorul Sorina Burlacu, care era obligată să verifice legalitatea actelor depuse.

La scurt timp de la licitația organizată de Nicolae Bostan, care ar fi fost ilegală, „Exfactor Grup” a vândut, pe 18 noiembrie 2021, apartamentul nr. 75 din str. Pietrarilor nr. 10/5 către SRL „Okey imobil”. În prezent, proprietarul apartamentului este Polina P., care are a înregistrat contractul de vânzare-cumpărare pe 15 decembrie 2021.

„Aceeași procedură ilegală de vânzare la licitația trucată a fost aplicată în privința mai multor apartamente, conform procesului-verbal din 23 august 2021. Prejudiciul este de ordinul sutelor de mii de euro, în condițiile în care alți 14 titulari de apartamente din str. Pietrarilor nr. 10/6 și 10/5 au fost deposedați abuziv de bunurile lor”, a punctat Eduard H.

În prezent, cel puțin cinci proprietari de apartamente în cele două blocuri s-au adresat în judecată și își revendică dreptul asupra locuințelor pentru care au achitat bani grei.

Afacerea Bostan – Tonu: „Noi am fost salvatorii națiunii”

Administratorul de insolvabilitate, Nicolae Bostan, are telefonul închis de mai multă vreme și nu poate fi găsit nici la biroul său de la Botanica. Nici marți și nici miercuri dimineață, 13 și 14 septembrie curent, acesta nu era la serviciu, iar păgubiții spun că el „fuge și se ascunde” de ei de câteva luni.

La telefonul fix de la birou ne-a răspuns un bărbat, care ne-a rugat să revenim mai târziu: „Domnul Bostan activează, dar acum e la o judecată”. Același bărbat ne-a spus „mai târziu” că Nicolae Bostan „a ieșit numai ce din oficiu”. La fel, Bostan ar fi ieșit „numai ce din oficiu” și atunci când am telefonat ulerior.

Faptul că Nicolae Bostan este „de negăsit” l-a confirmat pentru Ziarul NAȚIONAL și Vladimir Tonu, directorul companiei de construcție „Exfactor Grup”, care a intrat în posesia celor 15 apartamente pentru care proprietarii inițiali au achitat bani. Tonu spune că Bostan nu i-a răspuns nici lui la telefon, deși „îl caut de două-trei săptămâni”, dar nici la mesajele lăsate pe rețelele de socializare. Cu toate acestea, Vladimir Tonu ne-a spus că va încerca că-l găsească pentru a ne „organiza” o discuție, deși pretinde că nu sunt apropiați, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Cât despre „afacerea” cu apartamente, Vladimir Tonu pretinde că totul a fost legal și că firma sa a primit imobilele în contul datoriei de circa 10 milioane e lei pe care administratorul de insolvabilitate o avea pentru construcția celor două blocuri locative.

„Exfactor Grup” a apărut în peisaj acum cinci ani, când Adunarea Generală a Creditorilor a decis în 2017 să fie găsită o companie de construcție care să finalizeze cele două blocuri de locuit, aceștia fiind de acord să plătească o sumă suplimentară la cea inițială. Unul dintre blocuri avea atunci trei etaje construite, iar altul – patru.

„Noi am fost salvatorul națiunii”, exclamă Tonu, acuzând în același timp „numai bătăi de cap” în ceea ce privește blocurile de pe str. Pietrarilor.

Vladimir Tonu susține că în cazul celor 15 apartamente cu bucluc ar fi vorba de „rău-platnici”, luându-i partea administratorului: „Oamenii nu au achitat și compania le-a vândut apartamentele. Aici conduce comitetul creditorilor și instanța de judecată. Bostan a vândut apartamentele în temeiul unei cauze de neachitare a uneia dintre părți”.

Totuși, directorul companiei de construcții „nu este sigur 100%” de acest lucru și îi sfătuiește pe păgubiți să scrie plângeri la procuratură.

Întrebat de ce a vândut atât de rapid apartamentul nr.75 unei firme imobiliare (!), Tonu a afirmat că în unele cazuri a schimbat apartamente pe materiale de construcție, iar în altele – a cedat bunurile în contul datoriilor avute față de subcontractori.

Administratorii autorizați ce comit acte reprobabile, fără licență

Zvonurile despre dezmățul unor administratori de insolvabilitate a ajuns și la nivel înalt. Deputații au aprobat la finele lunii iulie curent, în lectură finală, un proiect de lege care sporește gradul de răspundere disciplinară pentru administratorii autorizați (de insolvabilitate). În cazul încălcărilor grave, aceștia ar putea să fie lipsiți de dreptul de a activa, iar în unele cazuri ar putea pierde și licența.

Una dintre prevederile documentului presupune extinderea subiecților care au dreptul să sesizeze Comisia de autorizare și disciplină în privința abaterilor disciplinare ale administratorilor.

De asemenea, a fost uniformizat termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare în privința administratorilor. Aceștia vor putea fi sancționați în termen de trei ani de la data săvârșirii tuturor abaterilor disciplinare.

„Acest proiect este foarte important, anume pentru a preveni și a sancționa abuzurile admise de către administratorii autorizați. În prezent, legislația lasă loc de interpretări privind formularea abaterilor disciplinare ale administratorilor autorizați sau aplicarea sancțiunilor, iar administratorii care încalcă intenționat prevederile legii, aducând prejudicii majore participanților la procesul de insolvabilitate, rămân nepedepsiți. Astfel de practici nu mai pot fi tolerate și trebuie pedepsite”, a declarat anterior ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

#apartamente #bloc #ilegalitate #judecată #scheme

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.