Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Europa se pregătește de criză cu restricții și economii: „Înapoi în timp”

20 Sept. 2022, 07:17
 // Categoria: În Lume // Autor:  Redacția Realitatea
20 Sept. 2022, 07:17 // În Lume //  Redacția Realitatea

Germania a făcut presiuni să obţină contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL) cu producătorii din Golf, iar alte state europene au evidenţiat măsuri de conservare a energiei, în timp ce livrările ruseşti au loc la niveluri foarte reduse, pe măsură ce iarna se apropie, transmite Reuters.

Berlinul a declarat că intenţionează să semneze contracte pentru GNL în Emiratele Arabe Unite, pentru a aproviziona terminalele pe care le construieşte, acum că gazoductul vital Nord Stream 1 din Rusia este închis, în timp ce Spania şi Franţa au subliniat planuri de urgenţă pentru a încerca să evite întreruperile de curent.

„Dacă totul merge bine, economiile în Germania sunt mari şi avem puţin noroc cu vremea, avem şansa de a trece confortabil iarna”, a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, după un tur al unui viitor terminal GNL din nordul Germaniei.

Scăderea bruscă a livrărilor din Rusia, care furniza anterior aproximativ 40% din necesarul de gaze al Uniunii Europene, a lăsat guvernele să caute resurse alternative de energie şi a stârnit temeri de posibile întreruperi de curent şi de o recesiune.

Rusia a dat vina pe sancţiunile occidentale impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei pentru împiedicarea livrărilor de conducte și turbine.

Politicienii europeni spun că Moscova foloseşte energia ca pe o armă.

Compania germană RWE a declarat că este „în discuţii bune şi constructive” cu Qatarul despre livrările de GNL, înainte de o vizită planificată a cancelarului Olaf Scholz în Golf. Importatorul în dificultate Uniper a declarat că nu a ajuns încă la o înţelegere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, Germania va putea conta pe gazele care vor veni din Franţa din jurul datei de 10 octombrie, a declarat şeful autorităţii de reglementare a energiei CRE din Franţa, în urma unui anunţ al preşedintelui Emmanuel Macron că cele doiuă ţări se vor ajuta reciproc cu aprovizionarea cu energie.

Deşi livrările prin Nord Stream 1 s-au oprit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina, deşi mult reduse, au continuat. În Franţa, şefa CRE, Emmanuelle Wargon, a spus că, dacă eforturile grupului energetic EDF de a repara reactoarele nucleare afectate de coroziune vor suferi întârzieri, măsurile ”excepţionale” din această iarnă ar putea include întreruperi localizate de electricitate.

„Dar nu vor exista reduceri ale livrărilor de gaze pentru gospodării. Niciodată”, a spus ea pentru postul franceinfo.

În Pirinei, ministrul spaniol al Industriei Reyes Maroto a declarat că obligarea companiilor mari consumatoare de energie să se închidă în timpul vârfurilor de consum este o opţiune în această iarnă, dacă va fi necesar.

Companiile vor fi compensate financiar, a spus ea într-un interviu acordat agenţiei de ştiri spaniole Europa Press, adăugând că nu este nevoie să impunem astfel de închideri acum. Şi finlandezii au fost avertizaţi de operatorul naţional de reţea Fingrid că ar trebui să fie pregătiţi pentru întreruperi de curent.

Reflectând perturbările cauzate pe întreg continent, comerciantul finlandez de energie Karhu Voima Oy a declarat că a depus cerere de intrare în faliment, din cauza creşterii puternice a preţurilor electricităţii.

Între timp, în Germania, Habeck a spus că Berlinul nu va lăsa marii importatori de gaze precum VNG să devină insolvenţi, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că au loc discuţii „concentrate” cu importatorul Uniper, referitoare la ajutorul necesar acestuia. Economia Germaniei se contractă deja şi probabil că evoluţia sa se va înrăutăţi în lunile de iarnă, pe măsură ce consumul de gaze va fi redus sau raţionalizat, a anunţat luni banca centrală a ţării.

În Portugalia, guvernul a fost direct cu privire la preocupările sale.

„De la o zi la alta, s-ar putea să avem o problemă, cum ar fi faptul că nu ni se furnizează volumul de gaze care este planificat.Portugalia s-a pregătit, la fel ca toată Europa, pentru ceea ce va fi o iarnă grea”, a spus el, îndemnând Comisia Europeană să avanseze cu planurile pentru o platformă comună de cumpărare a gazelor din UE şi definirea preţurilor de import ”, a spus ministrul Mediului şi Energiei Duarte Cordeiro, adăugând că Portugalia lucrează pentru a-şi diversifica aprovizionarea, pentru a spori securitatea energetică.

Rusia, care furniza aproximativ 40% din gazele necesare Uniunii Europene înainte de invazia sa din februarie în Ucraina, a declarat că a închis Nord Stream 1 deoarece sancţiunile occidentale i-au împiedicat operaţiunile. Politicienii europeni spun că acesta este un pretext şi acuză Moscova că foloseşte energia ca pe o armă.

Cumpărătorii germani au rezervat pentru scurt timp capacitate pentru a primi gaz rusesc prin conducta Nord Stream 1, cândva una dintre principalele rute de aprovizionare cu gaze din Europa, pentru prima dată de când linia a fost închisă în urmă cu trei săptămâni. Dar au renunţat curând la cereri. Nu a fost imediat clar de ce cumpărătorii au depus cereri de capacitate, când Rusia nu a dat nicio indicaţie că ar reporni livrările.

„Înapoi în timp”

Depozitele europene de gaze sunt acum pline în proporţie de 85,6%, iar cele din Germania în proporţie de aproape de 90%, arată date ale Gas Infrastructure Europe. Stocurile vor continua să fie construite în continuare, sprijinite de finalizarea lucrărilor de întreţinere planificate şi de creşterea livrărilor norvegiene începând cu această săptămână”, au declarat analiştii de la Energi Danmark, într-o notă de dimineaţă.

Importurile de cărbune din Europa în 2022 ar putea fi cele mai mari din cel puţin patru ani, au spus analiştii.

Europa se întoarce în timp”, a declarat Rodrigo Echeverridirector pentru cercetare la Noble Resources, în cadrul unei conferinţe.

Preţurile petrolului au stagnat presate de aşteptările privind scăderea cererii globale şi de puterea dolarului american, înainte de o posibilă majorare creştere a dobânzii de referinţă, deşi îngrijorările privind oferta au limitat scăderea.

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking