„Primirea statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană este un vot de încredere acordat Republicii Moldova, care responsabilizează extrem de mult”. Declarația aparține secretarului de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a participat la Conferința internațională în domeniul fiscalității e-TAXCON’22, organizată de Camera de Comerț Americană din Republica Moldova, scrie Publika.md.

În cadrul conferinței, secretarul de stat a menționat că armonizarea legislației sau implementarea directivelor nu înseamnă doar copierea acestora, ci este un proces de adaptare a politicilor naționale la recomandările directivelor europene.

„În partea ce ține de Acordul de Asociere RM-UE, avem o restanță în ceea ce privește accizele la produsele din tutun. Însă, doar adaptarea legislației poate fi insuficientă în acest caz. Dacă nu producem și politici corective sau suplimentare, probabil ne vom pomeni cu creșterea contrabandei în acest domeniu și cu dezechilibre fiscale, de aceea este foarte important în acest proces să conștientizăm că nu trebuie doar să preluăm în mod automat normele europene, dar trebuie să elaborăm politici publice naționale aliniate la Aqui-ul comunitar, astfel încât să ne asigurăm că armonizăm cadrul nostru legal în mod sustenabil”, a adăugat Ion Gumene.

În prezent, în Moldova este aplicat principiul previzibilității fiscale pe o perioadă de 3 ani aferent cotelor accizei la produsele alcoolice, produsele petroliere și produsele de tutun. Calendarul pentru anii 2021-2023, prevede o creștere anuală a accizei la produsele de tutun de 15%.

Potrivit lui Gumene, odată cu primirea statutului de țară candidat, subiecte de discuție vor constitui câteva documente extrem de importante pe dimensiunea fiscală la nivel de UE. Mai exact este vorba despre Directiva pe cota efectivă minimă a impozitului pe profit, Directiva ce ține de măsuri de combatere a evaziunii fiscale și multe alte documente care se vor cere a fi armonizate, inclusiv pe dimensiunea de schimb automat de informații fiscale cu țările UE în baza Directivei de schimb de informații între autoritățile publice.

În final, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor a menționat că statutul de țară candidat membru al UE presupune o agendă pe care noi ne asumăm să o realizăm cu maximă responsabilitate, iar la moment, pe platforma Guvernului sunt formate grupuri de lucru, care vor începe în câteva luni efectiv lucrul la deschiderea negocierilor, negocierea propriu-zisă și încheierea acestora.

#aderare #Camera de Comerț Americană #e-TAXCON #Republica Moldova #Uniunea Europeana

Ambasadorul Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, susține că statele occidentale ar înarma Republica Moldova și ar pregăti-o pentru un eventual conflict cu Rusia. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru agenția rusă de presă TASS, citată de The Moscow Times.

Potrivit diplomatului rus, politica autorităților de la Chișinău privind consolidarea capacităților de apărare ar fi determinată de interesele statelor occidentale, despre care afirmă că ”urmăresc o înfrângere strategică a Rusiei”. Ozerov a mai susținut că teritoriul Republicii Moldova este deja utilizat de Occident în interesele forțelor armate ucrainene. Ambasadorul rus a invocat, fără a prezenta în interviu dovezi pentru aceste afirmații, producerea unor componente pentru drone, echipamente antidronă și sisteme de război electronic, precum și instruirea operatorilor de drone.

Diplomatul a acuzat, de asemenea, statele occidentale că ar înarma armata moldovenească, ar consolida infrastructura militară și ar trimite instructori NATO în Republica Moldova. Ozerov a comparat situația cu cea a Ucrainei și a afirmat că Occidentul ar aplica la Chișinău aceeași strategie pe care, în opinia sa, ar fi aplicat-o anterior Kievului.

Ambasadorul rus a lansat acuzații și la adresa organizațiilor neguvernamentale occidentale, pe care le-a învinuit de promovarea unor sentimente „rusofobe” și de „rescrierea istoriei”. El a declarat că Moscova urmărește inclusiv situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova.

La mijlocul lunii august, The New York Times a publicat o investigație potrivit căreia Rusia ar considera Republica Moldova o posibilă țintă după Ucraina. Potrivit publicației americane, surse din serviciile de securitate europene, americane și moldovenești susțin că Moscova urmărește scenarii care ar putea extinde influența Rusiei în regiune.