Oamenii de ştiinţă susţin că au desluşit problema cheagurilor de sânge provocate de vaccinul anti-COVID-19. Cercetătorii germani spun că efectul secundar cauzat de vectorul adenovirus poate fi remediat. Dezvoltatorii de vaccinuri ar trebui să modifice secvenţa proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia.

Oamenii de ştiinţă din Germania susţin că au desluşit cauza formării cheagurilor de sânge legate de vaccinurile anti-COVID-19 de la AstraZeneca şi Johnson & Johnson şi consideră că s-ar putea face modificări pentru a opri reacţia aceasta.

Rolf Marschalek, profesor la universitatea Goethe din Frankfurt, care conduce cercetări despre această afecţiune rară, din martie, a declarat că cercetarea sa a arătat că problema este cauzată de vectorii adenovirus pe care ambele vaccinuri îi utilizează pentru a livra proteina spike a virusului Sars-Cov-2 în organismul uman.

Vaccinurile trimit proteina spike în nucleul celulei. Odată ajuns în nucleul celulei, anumite părţi ale proteinei spike se îmbină sau se despart, creând versiuni mutante, care nu sunt capabile să se lege de membrana celulară unde are loc imunizarea importantă. Proteinele mutante plutitoare sunt secretate de celule în corp, declanşând cheaguri de sânge la aproximativ una din 100.000 de persoane, conform teoriei lui Marschalek.

În schimb, vaccinurile pe bază de ARNm, cum ar fi cele dezvoltate de BioNTech/Pfizer şi Moderna nu pătrund niciodată în nucleu. Marschalek crede că există o rezolvare dacă dezvoltatorii de vaccinuri pot modifica secvenţa proteinei spike pentru a preveni divizarea acesteia.

J&J a luat deja legătura cu laboratorul Marschalek pentru a cere îndrumări şi a căutat modalităţi de a-şi adapta vaccinul pentru a preveni îmbinarea, a spus el.

J&J a declarat că: „Susţinem cercetarea şi analiza continuă a acestui eveniment rar, pe măsură ce lucrăm cu experţi medicali şi cu autorităţile globale din domeniul sănătăţii. Aşteptăm cu nerăbdare să examinăm şi să facem cunoscute datele pe măsură ce acestea vor fi disponibile”.

Marschalek a declarat că a prezentat concluziile laboratorului său Institutului Paul-Ehrlich al guvernului german şi organismului consultativ al ţării privind vaccinarea şi imunizarea.

„Au fost surprinşi de descoperirile noastre, pentru că nimeni nu se gândea la problema îmbinării”, a spus el.

Reacţia rară de coagulare a sângelui, care a întrerupt vaccinarea cu AstraZeneca şi J&J în multe ţări, a fost înregistrată la 309 din cele 33 de milioane de persoane care au primit vaccinul AstraZeneca în Marea Britanie, provocând 56 de decese. În Europa, cel puţin 142 de persoane s-au confruntat cu problema cheagurilor de sânge din cei 16 milioane de beneficiari ai vaccinului.

#AstraZeneca #cheaguri de sange #Johnson & Johnson #Moderna #Pfizer #vaccin anti covid

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.