Deputatul Partidului „ȘOR”, Marina Tauber, a fost declarată deținut politic și victimă a represiunilor politice de către organizația care luptă pentru drepturile omului „Solidaritätsnetz International”, membră a prestigiosului grup elvețian Solidarity Network.

Potrivit unui comunicat emis de organizație, în cazul Marinei Tauber, au fost încălcate articolele a cel puțin două convenții internaționale. Este vorba despre articolul 19 al Pactului internațional pentru drepturile civile și politice, precum și articolul 5 al Convenției de la Roma.

„Marina Tauber era în arest atunci când am început să lucrăm la cazul ei, în ciuda faptului că este acuzată de infracțiuni non-violente. Ținând cont de situația actuală din Republica Moldova și evaluând toate riscurile, Consiliul de Administrație al organizației noastre a considerat necesar să o recunoască pe doamna Marina Tauber drept deținută politică, să-și exprime solidaritatea cu ea și să-i ofere tot sprijinul necesar. De asemenea, vom cere ca toate acuzațiile să fie retrase, iar Marina Tauber să fie reabilitată”, se arată în comunicatul organizației „Solidaritätsnetz International”.

Reprezentanții organizației au mai declarat că, în următoarea perioadă, vor fi informate mai multe structuri internaționale, printre care ONU, UE și OSCE, atât în scris, cât și prin trimiterea reprezentantului oficial al organizației. De asemenea, pentru a-i oferi sprijin și consultanță, organizația elvețiană a trimis la Chișinău, într-o misiune de monitorizare, pe unul dintre membrii acestei structuri.

#arest Marina Tauber #Marina Tauber detinut politic #Partidul Șor

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.